Parlamentul European solicită stabilirea unui preţ al carbonului pentru anumite importuri ale UE

Parlamentul European solicită stabilirea unui preţ al carbonului pentru anumite importuri ale UE, pentru a creşte nivelul de ambiţie în materie de climă la nivel mondial şi pentru a preveni „relocarea emisiilor de dioxid de carbon”.

Acest preţ ar urma să fie impus anumitor importuri din ţări mai puţin ambiţioase din punct de vedere climatic, afirmă eurodeputaţii, potrivit G4media.

Conform sursei citate, Parlamentul a adoptat, miercuri, o rezoluţie referitoare la un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) compatibil cu normele OMC, cu 444 voturi pentru, 70 împotrivă şi 181 abţineri, potrivit unui comunicat al PE.

Rezoluţia subliniază că ambiţia sporită a UE în ceea ce priveşte schimbările climatice nu trebuie să conducă la relocarea emisiilor de dioxid de carbon, deoarece eforturile globale în domeniul climei nu vor avea de câştigat dacă producţia UE este transferată către ţări din afara uniunii care au norme mai puţin ambiţioase în materie de emisii.

Prin urmare, eurodeputaţii sprijină stabilirea unui preţ al carbonului pentru anumite bunuri importate din afara UE, dacă aceste ţări nu sunt suficient de ambiţioase în ceea ce priveşte acţiunile climatice. Acest lucru ar crea condiţii de concurenţă echitabile la nivel mondial, precum şi un stimulent, atât pentru industriile din UE, cât şi pentru cele din afara UE de a decarboniza în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, potrivit sursei citate.

Eurodeputaţii subliniază că veniturile generate ar trebui utilizate ca parte a unui ansamblu de venituri proprii pentru a stimula sprijinul bugetar UE pentru atingerea obiectivelor Pactului verde, adaugă eurodeputaţii.

Mecanismul ar urma să fie complementar reformei schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), ar trebui să facă parte dintr-o strategie industrială mai amplă a UE şi să acopere toate importurile de produse şi produse de bază care fac obiectul ETS. 

Totodată, eurodeputaţii adaugă că, până în 2023 şi în urma unei evaluări a impactului, ETS ar trebui să acopere sectorul energetic şi sectoarele industriale mari consumatoare de energie, cum ar fi cimentul, oţelul, aluminiul, rafinarea petrolului, hârtia, sticla, produsele chimice şi îngrăşămintele, care continuă să primească alocări cu titlu gratuit substanţiale şi care încă reprezintă 94% din emisiile industriale ale UE.

Raportorul Yannick Jadot (Verzi/ALE, Franţa) a declarat: ” Aceasta este cea mai bună şansă de a rămâne sub limita de încălzire de 1,5°C, forţând, în acelaşi timp, partenerii noştri comerciali să fie la fel de ambiţioşi pentru a intra pe piaţa UE.”

Parlamentul European a declarat urgenţa climatică la 28 noiembrie 2019 şi doreşte ca UE şi statele sale membre să devină neutre din punct de vedere climatic în 2050 şi să reducă emisiile de GES cu 60 % până în 2030.