Orban vrea reducerea taxelor de racordare la utilităţi: „Sunt sfidător de mari“
0Premierul Ludovic Orban a sugerat joi că doreşte reducerea taxelor de racordare la utilităţi, despre care susţine că sunt „sunt sfidător de mari.
Orban s-a întâlnit joi cu reprezentanţii mediului de afaceri, în cadrul unei întâlniri la Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. El a precizat că a discutat cu aceştia o serie de probleme, precum reglementări care creează bariere în dezvoltare.
„De la taxele de racordare care sunt practicate de furnizorii de utilităţi şi care sunt sfidător de mari până la simplificări care pot fi realizate”, a precizat Orban. Premierul a mai făcut referire şi la eliminarea adeverinţei de muncă solicitate angajatului la Casa de Pensii şi Casa de Sănătate.
Cât costă racordarea
Costul mediu de racordare la reţeaua electrică de joasă tensiune, reţea la care sunt conectaţi majoritatea clienţilor casnici, a înregistrat valori cuprinse între 978 lei şi 2.602 lei, în perioada 2015-2018, arată un raport al Consiliului Concurenţei.
Totodată, nivelul mediu al tarifului de racordare la reţeaua de gaze naturale pentru un consumator casnic a înregistrat valori cuprinse între 943 lei şi 3.346 lei.
Costurile de racordare sunt influenţate de dispersia clienţilor şi de arhitectura reţelei, adică tipul de lucrare ce trebuie realizată.
Probleme la racordare
Consiliul Concurenţei a derulat în trecut o serie de investigaţii pe piaţa racordărilor la utilităţi şi a găsit numeroase nereguli.
Recent, Consiliul Concurenţei a sancţionat distribuitorul de gaze naturale Distrigaz Sud Reţele SRL (DGSR) cu amendă în valoare de 17.650.326 lei (aprox. 3,7 milioane euro), pentru abuz de poziţie dominantă în zonele pentru care a deţinut licenţă de distribuţie.
Mai multe nereguli sunt detaliate într-un raport din iunie 2019.
Mai precis, consumatorii care îşi aleg singuri firma care să le realizeze lucrările de racordare la reţeaua electrică plătesc mai puţin pentru aceste servicii, în comparaţie cu consumatorii care acceptă tariful iniţial propus de operatorul de distribuţie, este una dintre concluziile analizei preliminare derulate de Consiliul Concurenţei pe această piaţă.
Consiliul Concurenţei a mai constatat că există o tendinţă, în special în rândul operatorilor reţelelor de gaze naturale, de a apela la personalul propriu pentru realizarea activităţilor de proiectare şi executare a instalaţiilor de racordare. Favorizând personalul propriu, există riscul ca operatorii de distribuţie să aibă un comportament anticoncurenţial în raport cu firmele care sunt autorizate de ANRE să presteze activităţi de proiectare, executare şi verificare a instalaţiilor de racordare.
În acelaşi timp, în perioada 2015-2018, numărul cererilor de racordare pentru reţelele de gaze şi de energie electrică înregistrate la nivel naţional a crescut în mod constant, iar durata procesului de racordare a fost, în general, una destul de mare, cu diferenţe semnificative între diferite zone de reţea.
Spre exemplu, în cazul racordării la reţelele de energie electrică, în anul 2017, durata medie a procesului de racordare la reţeaua de joasă tensiune a fost de 83 de zile, iar la reţeaua de medie tensiune de 234 zile. În cazul racordării la reţelele de gaze naturale, în funcţie de operatorul de distribuţie concesionar şi de întinderea/dimensiunea reţelei pe care o administrează, durata medie de racordare a înregistrat valori foarte diferite, cuprinse între 21 zile şi 270 zile.
În cadrul analizei derulate s-a semnalat Consiliului Concurenţei faptul că durata mare a procesului de racordare este cauzată, în principal, de colaborarea dificilă a operatorilor cu autorităţile locale în vederea obţinerii avizelor şi autorizaţiile prevăzute de legislaţie, necesare pentru a realiza lucrările de racordare.