Opt recomandări pentru ca România să-şi relanseze agricultura, de la fostul comisar european Franz Fischler

Franz Fischler, comisar european pentru Agricultură în perioada 2001-2007, a avut în anii mandatului său un discurs destul de sever faţă de România, exprimându-şi chiar scepticismul referitor la capacitatea noastră de aderare la UE. Prezent zilele acestea la Bucureşti, Fischler şi-a schimbat atitudinea şi ne recomandă ope „elemente obligatorii“ pentru relansarea agriculturii.

1. România trebuie să devină o marcă
„Mărcile reprezintă mai mult decât nişte simple etichete, România trebuie să îşi stabilească nişele de piaţă pentru piaţa internă şi externă, alimentele româneşti trebuie să fie percepute ca fiind moderne, la modă, iar cheia constă în informarea consumatorilor“, spune Fischler.

2. Modernizarea fermelor şi a sectorului de procesare
„Aveţi nevoie de investiţii în resursele umane, încurajarea inovării, sprijinirea tehnologiilor moderne de procesare, iniţierea diversificării, îmbunătăţirea condiţiilor de demarare a afacerii în rândul tinerilor fermieri şi creşterea eficienţei întregului lanţ alimentar. Asigurarea unui nivel de participare pentru fermierii din zonele defavorizate şi introducerea managementului riscului sunt, de asemenea, elemente hotărâtoare pentru modernizarea fermelor“.

3. Încurajarea cooperării la toate nivelele
„Iniţierea unei cooperări mai intense între fermieri (servicii de mecanizare agricolă), consolidarea lanţului alimentar, înfiinţarea de cooperative şi de organizaţii de producători moderne şi stimularea de noi iniţiative private vor contribui la crearea unui mediu asociativ favorabil dezvoltării“.

4. Asigurarea unei infrastructuri adecvate în zona rurală
„Este necesară concentrarea pe infrastructura soft şi, de asemenea, conectarea zonelor rurale la internet (bandă largă)“.

5. Asigurarea cel puţin a unui minim de securitate socială
„Populaţia rurală este cea mai expusă riscului de sărăcire, astfel că este prioritară asigurarea unui minim de securitate socială a locuitorilor din acest mediu“.

6. Reînnoirea şi animarea satelor
„Trebuie realizată o planificare naţională şi o consultanţă arhitecturală (conservarea esenţei moştenite, combinată cu o modernizare moderată), dar şi îmbinarea reînnoirii economice, sociale şi arhitecturale“.

7. Crearea de locuri de muncă în sectorul non-agricol pentru tânăra generaţie din zonele rurale
„Pentru realizarea acestui deziderat, sunt necesare diversificarea, modernizarea industriei silvice, încurajarea înfiinţării de întreprinderi rurale (IMM), dezvoltarea de reţele de transport public şi stimularea formelor noi de industrii rurale (bioeconomie)“.

8. Menţinerea ecosistemelor
„Nu în ultimul rând, sunt esenţiale protejarea mediului, evitarea degradării solului, sancţionarea poluării apelor şi păstrarea biodiversităţii“.

Fostul comisar european reaminteşte că alocarea financiară pentru România prin noul PNDR 2014-2020 este de 8,015 miliarde de euro, iar „banii nu pot veni în România fără ca dumneavoastră să contribuiţi mai întâi cu partea de cofinanţare“.

Avem o treime din exploataţiile UE

Numărul exploataţiilor agricole în România este de 3,859 milioane, reprezentând 31,5% din numărul exploataţiilor agricole din UE-27 (Uniunea Europeană fără Croaţia - n.r.), a declarat joi, la o reuniune de informare, Ion Florescu, directorul general al Direcţiei de Statistică Economică din cadrul Institutului Naţional de Statistică (INS).

În România, suprafaţa agricolă utilizată la nivel de exploataţie agricolă este de 3,45 hectare, a precizat reprezentantul INS, care a apreciat că este o cifră „foarte mică“.

Referindu-se la rezultatele Recensământului General Agricol (RGA), cu an de referinţă 2010, şi la o cercetare a INS, ulterioară RGA, privind tipologia exploataţiilor agricole, Florescu a subliniat că aspectele pozitive sunt creşterea cu 51% a numărului exploataţiilor agricole mai mari de 50 hectare, comparativ cu cele înregistrate la recensământul agricol din 2010, iar numărul celor mai mici de un hectar a scăzut cu 6,9% (150.000).

Microrecensământ agricol în 2014

Conform legislaţiei europene, RGA va trebui urmat de două anchete structurale (microrecensăminte, pe bază de eşantion), pentru care României i s-au alocat 2 milioane euro.

Potrivit reprezentantului INS, culegerea datelor pe teren pentru anchetă structurală în agricultură va avea loc în perioada 10 ianuarie - 10 februarie 2014, procesarea datelor va fi realizată în martie-iulie 2014, iar rezultatele vor fi publicate la finalul anului 2014.