O stagflaţie „nu este deloc probabilă”, afirmă BCE, care se pregăteşte să crească dobânzile împotriva inflaţiei

O perioadă de stagflaţie în zona euro „nu este deloc probabilă” în opinia sectorului privat, anunţă Banca centrală Europeană (BCE), în momentul în care institutul de la Frankfurt se pregăteşte să-şi crească dobânzile împotriva unei inflaţii puternice, relatează AFP.

Actorii pieţei şi consumatorii „se aşteaptă de-acum la o creştere (economică) mai slabă şi la o inflaţie mai mare” în zona euro, din care fac parte 19 state membre UE, însă „previziunile actuale ale unor experţi (de la diverse grupuri private) sugerează că o stagflaţie nu este deloc probabilă”, se arată într-un articol publicat în buletinul lunar al institutului monetar.

O stagflaţie are loc într-o perioadă prelungită de creştere economică slabă şi de inflaţie mare, care ar dura în cazul actual până la sfârşitul lui 2023.

O redeschidere a economiei în 2021, pe fondul unui recul al pandemiei covid-19, a fost oprită de perturbări ale lanţului de aprovicionare, care a lansat creşterea inflaţiei.

Războiul lansat la 24 februarie de către Rusia în Ucraina a exacerbat, apoi, acest fenomen, cu efecte asupra preţului energiei şi făcând să crească totodată „îngrijorări cu privire la perspectivele activităţii”, se arată în acest articol.

BCE mizează, pentru moment, pe o creştere a preţurilor cu 8,8% în 2022, iar apoi cu 3,5% în 2023, după ce şi-a redus previziunile cu privire la creşterea economcă în această perioadă.

Însă unii comentatori economici - ale căror opinii au fost complate de către BCE - estmează că o stagflaţie ca cea de după şocul petrolier de la începutul anilor '70 nu este de luat în calcul.

Preşedinta BCE Christine Lagarde a reafirmat luni intenţia institutului de a proceda la două creşteri ale dobânzilor - în iulie şi septembrie -, primele de mai bine de zece ani, cu scopul de a încerca să oprească creşterea preţurilor.

Aceasta a denunţat, într-o audiere în Parlamentul European (PE), „agresiunea nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei”, care „afectează dur” economia zonei euro şi creează o „mare incertitudine”.

Însă „există condiţiile ca economia să continue să crească şi să se redreseze, pe termen mediu”, a dat ea asigurări, cu ajutorul unor politici bugetare „ţintite” ale statelor, fondurilor prevăzute prin planul european de redresare „NextGenerationEU”, programele europene „Fit for 55” (de reducere a gazelor puluante) şi „REPowerEU” (privind energii regenrabile).