O nouă lovitură pentru infrastructura din România. Construcţia de autostrăzi se va scumpi
0Dacă România nu suferea deja destul la capitolul infrastructură, situaţia s-ar putea agrava. Construcţia de autostrăzi şi drumuri, dar şi tuneluri şi viaducte va deveni mai scumpă, deoarece Ministerul Transporturilor vrea să majoreze plafoanele de cheltuieli pentru unele servicii şi lucrări, stabilite ultima dată în anul 2010.
Modificarea va aduce majorări ale costurilor privind consultanţa, asistenţa tehnică şi proiectarea, care vor ajunge la 3%, 5% şi 2% din valoarea lucrărilor de infrastructură rutieră.
„Considerăm necesară revizuirea standardelor de cost stabilite în anul 2010 şi propunem creşterea procentului aplicat lucrărilor de construcţii – montaj la cota de aproximativ 3% pentru consultanţă (faţă de 1%), 5% la proiectare (faţă de 3%) şi 2% pentru asistenţa tehnică (faţă de 1,5%)”, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern al Ministerului Transporturilor. De asemenea, instituţia mai actualizează un cost. „În privinţa preţurilor unitare propunem actualizarea acestora cu indicele de cost în construcţii ingineresti publicat de către Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada 2010 (baza standardelor de cost aprobate) şi 2017, respectiv 122 reprezentând o creştere de 22%”, se arată în proiect.
Potrivit ministerului, în cadrul standardelor de cost, la conţinutul anexelor care stabilesc standardele pentru lucrările de infrastructură rutieră unde se face referire ṣi la nivelul maximal de cheltuieli al unor categorii de servicii şi lucrări cuprinse în devizul general, respectiv: - proiectare ṣi inginerie - 3% din valoarea investiţiei de bază; - consultanţă - 1% din valoarea investiţiei de bază; - asistenţă tehnică – 1,5% din valoarea investiţiei de bază.
Însă din analizele efectuate pentru stabilirea plafonului maximal al valorii estimate a achiziţiei reiese că aceste plafoane maximale de cheltuieli prevăzute în standard nu pot asigura, în mod practic ṣi real, de cele mai multe ori, o ofertă competitivă preţ-calitate, în concordanţă cu cerinţele caietelor de sarcini, ţinând cont că din anul 2010 ṣi până în prezent, au fost efectuate o serie de revizuiri ale normativelor şi standardelor precum şi alinieri la directive europene. Aceste lucruri au implicat atât creṣterea volumului studiilor de teren, modernizarea tehnologiilor utilizate, sporirea gradului de siguranţă, sporirea măsurilor de protecţie a mediului ṣi implicit a gradului de calitate necesar a fi asigurat lucrărilor proiectate ṣi executate.
„Proiectele majore din domeniul transporturilor devin tot mai complexe, exemplificând aici proiectarea şi execuţia viaductelor cu lungimi ṣi înălţimi mari, tuneluri, noduri rutiere de mare viteză etc, şi totodată este de mentionat că în prezent CNAIR SA a extins perioada de garanţie a lucrărilor de la 2 ani la 5 - 10 ani (minim 5 ani conform preverilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii modificată şi republicată), lucruri care concură la angajamente de mai lungă durată atât a serviciilor de proiectare, asistenţă tehnică cât ṣi de consultanţă. În acest context a devenit necesară diversificarea componenţei echipelor de proiectanţi, verificatori de proiecte, experţi tehnici ṣi ingineri consultanţi care concură la elaborarea ṣi ulterior implementarea proiectelor, în condiţii specifice de calitate ṣi siguranţă în exploatare”, motivează ministerul.
Astfel, arată instituţia, s-a constatat spre exemplu, că într-o echipă specializată de consultanţă, prin care trebuie asiguraţi experţi cheie pentru fiecare domeniu de activitate specific, valoarea estimată a contractului de achiziţie publică, pentru a se încadra în maxim 1% din valoarea lucrărilor de bază, nu poate asigura pentru specialişti nici salariul minim pe economie, stabilit pentru anul 2018 (1.900 lei/lună faţă de 600 lei/lună în anul 2010), fără a mai pune la socoteală dotările specifice necesare activităţii curente de verificare, supraveghere, supervizare, mijloacele de deplasare în şantier, personal auxiliar, etc.
„Neasigurarea unui plafon valoric corespunzător serviciilor de specialitate, aşa cum sunt reglate şi decurg din piaţa liberă a muncii, conduce la disfuncţii majore, care s-au resimţit acut în ultima perioadă în calitatea serviciilor ṣi a prestaţiei contractanţilor, care nu pot finaliza contractul în termenul ṣi la valoarea acceptată, confruntându-ne ṣi cu migrarea/fluctuaţia specialiṣtilor către alte contracte/obiective”, arată proiectul.