O monedă virtuală a surclasat în 2015 toate valutele lumii INFOGRAFIE

Cea mai mare apreciere în 2015 s-a consemnat în cazul dolarului, impulsionat de prima majorare de dobânda efectuată de Fed, banca centrală SUA. Acesta a fost devansat însă de bitcoin, moneda virtuală sau criptomonedă, pentru că nu este emisă de o bancă, şi care s-a apreciat cu 35% în raport cu dolarul SUA.

Raportat la un coş de valute, Indicele dolarului SUA a câştigat 8,3% pe parcursul anului trecut. Coşul valutar este compus din euro, lira sterlină, yen, franc elveţian, coroana suedeză.

Moneda virtuala este singura care a avut o cerere mai mare chiar decât dolarul american. Însa bitcoin este caracterizat de o volatilate extrema printre valutele lumii. În 2013 s-a remarcat printr-o creştere uimitoare de 5.4295 faţă de dolar, pentru ca anul urmator sa scada cu 56%, cea mai slaba performanţă a anului printre monedele lumii, se arata în analiza efectuata de Visualcapitalist.com.

Anul trecut, cel mai mult au avut de suferit monedele ţărilor ale caror economii se bazează pe exploatarea resurselor naturale şi cu instabilitate politică. Astfel, cea mai mare scadere a avut-o hrivna ucraineană (-33,8%), din cauza Crimeii. Scaderea cotaţiilor pentru materii prime a tras dupa ea şi valutele unor state exportatoare de resurse minerale. Cele mai afectat au fost: realul brazilian (-30,5%), dolarul canadian (-15,9%), rubla (-20,8%) şi randul sud-african (-26,7%).

Nici investiţiile în metale preţioase, percepute ca valori de refugiu, nu au perfomant mai bine. Preţul aurului a scazut cu 10%, iar argintul s-a devalorizat cu 11%.

Bitcoin, o revenire neaşteptată

În ciuda neîncrederii investitorilor şi a unei evoluţii care dus la extrem noţiunea de volatilitate pentru o valută, moneda virtuală este din nou pe val, apreciindu-se puternic şi în primele zile din 2016. 

Dupa ce în 2013 bitcoinul era privit ca viitorul pieţei monetare, colapsul celei mare pieţe de profil, Mt. Gox a parut ca va pune capat existenţei monedei virtuale. Mai ales că şi piaţa electronica subterana, Silk Road, cu tranzacţii denominate în bitcoin pentru comerţul ilicit cu droguri şi arme fusese închisa.

Bitcoin este o valuta care nu este controlată de un guvern (nu este emisă de o banca cantrala) ci de o reţea vastă de computere independente de pe tot globul, ceea ce a facut ca investitorii sa aiba reţineri faţă de ea.

Dar reglementarile organismelor oficiale din SUA devin mai blande, iar bitcoin se poate dovedi ca fiind un mijloc mai simplu şi mai ieftin de a trimite bani dintr-un loc în altul, mai ales în tranzacţii transfrontaliere sau pentru cumparaturi online. Utilizând bitcoin se pot ocoli interdicţiile privind exportul de capitaluri dintr-o ţarş, cum ar fi cazul actual al Chinei de exemplu.

Început bun de an pentru bitcoin

Chiar daca entuziasmul pare sa se mai fi stins, 2015 a fost un an plin de evenimente pentru bitcoin. Pentru prima data investiţiile speculative – venture capital – au depăşit un miliard de dolari. Investitorii au câştigat încredere în moneda digitala, datorita înfiinţării unor firme precum Bitcon Investment Trust.

Companii financiare mari precum Nasdaq, American Express şi Visa au investit în startupuri bitcoin, precum Chain considerat „unul care schimba jocul din punct de vedere al atitudinii faţă de tehnologie”, a declarat Gil Luria, analist la Wedbush Securities, citata de Bloomberg.

Iar Chain nu este nici pe departe singura companie ce ajuta bitcoin sa mearga mai departe. Coinbase, de exemplu, a anunţat de curând primul card de debit cu bitcoin, ceea ce împinge şi mai mult moneda virtuala spre a deveni un trend major.

Dupa ce în 2016, în SUA a fost recunoscta ca o marfa, ceea ce a ridicat multe restricţii pentru tranzacţionare, în acest an, bitcoin ar putea câştiga statutul de moneda marginala din partea autorităţilor de reglementare.

Principalele necunoscute ale bitcoin în 2016 sunt preţul (cea mai volatilă monedă), popularitatea în rândul consumatorilor şi - ca întotdeauna – adevarata identitate a creatorului ei, Satoshi Nakamoto.