O altă generaţie pierdută? Avertismentul Băncii Mondiale privind nou-născuţii din România de azi
0Autorităţile din România sunt prea puţin preocupate să facă investiţii în generaţiile viitoare, formate din actualii nou-născuţi, ceea ce îi va condamna pe aceştia din urmă la sărăcie, consideră experţii Băncii Mondiale.
Noul Index al Capitalului Uman (HCI), lansat de Banca Mondială, plasează România pe locul 67, în urma unor ţări cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că înseamnă că fără investiţii inteligente în capitalul uman, România riscă să condamne generaţiile viitoare la sărăcie.
România s-a clasat pe locul 67 - în spatele vecinilor săi din UE - în noul Index al Capitalului Uman (HCI), lansat de Grupul Băncii Mondiale. Singapore, cu un scor HCI de 0,88 (pe o scară de la zero la 1), a fost în fruntea listei, în timp ce primele 20 de locuri au fost dominate de statele membre ale UE. România a ajuns pe locul 67, în urma unor ţări cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina (50), Albania (56) şi Georgia (61).
Scorul României - la 0,6 - înseamnă că nou - născuţii din România de astăzi vor avea o productivitate de doar 60% când vor creşte faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate de o calitate adecvată. Îngrijorător, între 2012 şi 2017, valoarea HCI pentru România a scăzut de la 0,63 la 0,60. Indexul HCI este alcătuit din cinci indicatori: probabilitatea de supravieţuire până la vârsta de 5 ani; anii de şcolarizare preconizaţi ai copilului; calitatea învăţării; procentul din cei care astăzi au vârsta de 15 ani ce vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani; şi proporţia copiilor care nu suferă de deficienţe de creştere. Scorurile sunt calculate pentru 157 de ţări participante, fapt ce permite realizarea unui clasament al potenţialului capitalului lor uman.
Locul pe care România este clasată reflectă necesitatea urgentă a unor măsuri care să conducă la îmbunătăţirea rezultatelor în domeniul sănătăţii şi educaţiei: un copil din România se poate aştepta la 12,2 ani de învăţământ preşcolar, primar şi secundar până la vârsta de 18 ani. Prin comparaţie, un copil din Franţa se poate aştepta la 14 ani. Şi mai îngrijorător, când anii de şcolarizare sunt ajustaţi pentru calitatea învăţării, Banca Mondială estimează că un copil din România beneficiază numai de 8,8 ani de şcolarizare: un decalaj de învăţare de 3,4 ani, cel mai mare decalaj din UE. În mod similar, procentul persoanelor în vârstă de 15 ani care vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani este de numai 87%, faţă de, de exemplu, 91% în Croaţia şi 95% în Suedia.
"Indexul Capitalului Uman evidenţiază faptul că România trebuie să investească în sănătatea şi educaţia cetăţenilor săi dacă doreşte să rămână competitivă pe termen lung. Banca Mondială se angajează să ajute autorităţile române în eforturile lor de a investi mai mult şi de a investi mai inteligent în capitalul uman, în sistemele de sănătate eficiente şi în programe educaţionale de calitate", a declarat Tatiana Proskuryakova, Directorul de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.
Indexul Capitalului Uman (HCI) face parte din Proiectul privind Capitalul Uman, lansat de Banca Mondială pentru a stimula şi sprijini liderii naţionali să prioritizeze investiţiile în capitalul uman. Obiectivul iniţiativei este de a accelera progresul către o lume în care toţi copiii ajung în şcoală bine hrăniţi şi pregătiţi să înveţe, unde se pot aştepta să primească un învăţământ de calitate şi pot intra pe piaţa muncii fiind adulţi sănătoşi şi productivi.
Banca Mondială şi-a deschis biroul în România în 1991. De atunci, Banca a acordat peste 13,6 miliarde de dolari în împrumuturi, garanţii şi subvenţii în toate sectoarele economiei româneşti. Portofoliul actual al Băncii include împrumuturi de investiţii, activităţi analitice şi asistenţă tehnică în sprijinul reformelor prioritare ale României. În 2016, Grupul Băncii Mondiale şi România au sărbătorit 25 de ani de parteneriat continuu în sprijinirea reducerii sărăciei şi a creşterii favorabile a incluziunii.