Numărul de restanţieri a coborât la nivelul de acum cinci ani. Băncile şi-au vândut restanţele ca să-şi cureţe bilanţurile

Numărul de restanţieri la bănci a scăzut la jumătatea anului până la nivelul de acum cinci ani, după ce bancherii au vândut către recuperatori portofoliile de împrumuturi neperformante.

Băncile comerciale şi-au curăţat bilanţurile înainte de anunţarea rezultatelor financiare aferente primului semestru, vânzând către investitori străini creditele cu restanţe mai mari de 90 de zile. 

Ultimul buletin lunar publicat de Banca Naţională a României (BNR) la începutul acestei săptămâni, aferent lunii iunie, prezintă o scădere a numărului de restanţeri persoane fizice, a creditelor cu întârzieri la plată, dar şi a sumelor restante. Mai exact, numărul de restanţieri la bănci şi la instituţiile financiare nebancare (IFN) a ajuns la nivelul înregistrat la începutul crizei economice. 

La sfârşitul lunii iunie, bilanţurile băncilor cuprindeau puţin peste 660.000 de restanţieri persoane fizice, cu 80.000 mai puţini decât în urmă cu un an, nivel similar cu cel înregistrat în noiembrie 2009. Numărul de credite cu restanţe a scăzut şi mai mult, la 866.000 în iunie 2014 de la peste un milion în urmă cu un an, nivelul-minim al ultimilor cinci ani. Valoarea sumelor restante a scăzut şi ea, însă temperat, până la echivalentul a 11,38 miliarde de lei (2,58 miliarde de euro), ating în iunie cel mai mic nivel din ultimle şase luni. 

Trăgând linie, am putea crede că s-a schimbat comportamentul datornicilor la bănci, că mulţi dintre ei au reuşit să-şi achite restanţele, iar alţii şi-au achitat ratele la timp. Dar lucrurile nu stau aşa. 

Mai multe bănci au anunţat în ultima perioadă că au vândut portofolii cu credite neperfomante, fie că vorbim de împrumuturi contractate de populaţie sau firme. 

„Băncile au vândut portofoliile de credite cu restanţe către firme de recuperare. Aşa se explică scăderea. Şi-au curăţat bilanţurile înainte de raportarea rezultatelor financiare. Este o practică tot mai frecventă“, a explicat pentru „Adevărul“ consultantul financiar Dragoş Cabat, managing partner al Financial View. 

El crede că nu va exista o scădere naturală a numărului de restanţieri şi a sumelor restante până când salariile nu vor consemna o creştere şi până când băncile nu vor da drumul la creditare. 

Datele publicate de BNR privind restanţele la credite cuprind raportări transmise de 33 de bănci comerciale şi de 23 de instituţii financiare nebancare. Cea mai mare parte a restanţelor se înregistrează la creditele în euro, urmate de cele în lei şi de cele în franci elveţieni.   

Volksbank a vândut 3.600 de credite cu restanţe

Volksbank a anunţat recent că a finalizat vânzarea pachetului de credite ipotecare neperformante în valoare de 495 de milioane de euro, acesta fiind achiziţionat de un consorţiu format din Deutsche Bank, AnaCap Financial Partners, H.I.G Capital International Advisers şi APS Holding. Portofoliul tranzacţionat include 3.566 de credite garantate cu întârzieri mai mari de 90 de zile, având drept garanţii proprietăţi rezidenţiale, spaţii comerciale şi terenuri. Din toalul acestora, 84% sunt credite imobiliare acordate persoanelor fizice, restul de 16% reprezentând finanţări corporate.

Şi alte bănci au anunţat că au vândut portofolii de credite neperformante, încă instituţiile bancare mari au tranzacţionat împrumuturi corporate, care au valori mult mai mari. 

Andrei Mocanu, director general al firmei de recuperare de creanţe Kredyt Inkaso, declara în luna iunie că băncile au început să vândă de anul acesta mai multe credite garantate decât negarantate şi că cel mai uşor se recuperează  creditele cu întârzieri mai mici de 500 de zile. „Rata de recuperare scade dramatic în cazul creditelor cu întârzieri mai mari“, a precizat Mocanu.

   Mai puteţi citi: