Noul Cod Fiscal. Dumitru: Dacă aplicăm măsurile din Codul Fiscal trimise în Parlament, toată consolidarea fiscală din ultimii ani ar fi ştearsă cu buretele

Noul Cod Fiscal, în forma transmisă de Guvern în Parlament, ar putea şterge cu buretele toată consolidarea fiscală din ultimii ani, deficitul bugetar urmând să crească la 3% în 2016 şi să ajungă la peste 5% în 2019, în condiţiile în care România trebuie să menţină deficitul la 1% din PIB, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

El a mai spus că se observă un exces de responsabilitate din partea Parlamentului, în sensul că nu toate măsurile vor fi aprobate.

„În 2014 am obţinut un deficit de 1,4%. Ţinta era mai mare, dar nu am reuşit să facem investiţiile programate. O ţară care se sufocă de lipsa infrastructurii, nu reuşeşte să cheltuiască banii pe care îi are pentru investiţii! Dacă aplicăm măsurile din Codul Fiscal trimise de Guvern în Parlament, deficitul creşte peste 3% deja de la anul, adică România reintră în procedura de deficit excesiv la nivel european, deficitul structural ar sări într-un orizont 2019 la 5 şi ceva la sută, adică ne-am întoarce la momentul 2010. Deci toată consolidarea fiscală din ultimii ani ar fi ştearsă cu buretele, ar fi anulată, ar fi un derapaj major, în condiţiile în care ţinta noastră şi obligaţia pe care o avem este 1%“, a spus Ionuţ Dumitru, comentând noul Cod Fiscal. 

Pericolul reducerii taxelor din noul Cod Fiscal

Ionuţ Dumitru a subliniat pericolele pe care la presupune o reducere agresivă a taxelor care stimulează consumul. Potrivit acestuia, o scădere semnificativă a tuturor taxelor şi impozitelor, „deşi între timp lucrurile sunt mai nuanţate, pare că avem un exces de responsabilitate din partea Parlamentului“, trebuie analizată pentru a vedea care ar fi un impact potenţial asupra creşterii economice.

Senatorii au respins reducerea accizelor la carburanţi şi eliminarea impozitului pe dividende, în acest caz optând pentru o cotă de 5%. Însă, în opinia sa, discuţiile „aggressive“ legate de reducerea taxelor, urmate de decizii contrare în Parlament, nu fac decât să reducă încrederea populaţiei şi firmelor.

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Fiscal a explicat că, potrivit unui studiu OECD, reducerile de taxe care aduc cel mai mare impact potenţial pe termen lung asupra creşterii economice sunt cele care vizează impozitele directe, dar aici România nu mai poate plusa. „A coborî sub 16% duce la o fundătură“, susţine Ionuţ Dumitru.

Acesta insistă, însă, pe beneficiile reducerii contribuţiilor de asigurări sociale, unde România are suficient spaţiu de manevră, şi trebuie să găsească soluţii pentru reducerea acestora, pentru că este mult peste media UE. În plus, reducerea CAS poate genera crearea de noi locuri de muncă şi o creştere economică sustenabilă.

Noul Cod Fiscal şi stimularea consumului

Reducerea TVA, deşi este printre cele mai mari din Europa, va avea un impact asupra creşterii economice pe termen scurt, dar poate crea probleme de sustenabilitate a creşterii economice pe termen lung, spune Dumitru.

Preşedintele Consiliului Fiscal susţine că stimularea în continuare a consumului, care deja a recuperat teren şi a ajuns la nivelul din 2008, poate duce la dezechilibre în următorii ani.

El a amintit, în acest context, şi creşterea venitului disponibil generată de majorarea fondului de salarii în România, de 10% în ultimul an, cea mai mare din Europa, care ar putea genera probleme de competitivitate. 

„Creşterea salariului minim la 1.200 de lei ar însemna cam 50% din salariul mediu, printre cele mai mari din Europa. Am plusat cam mult şi s-ar putea să avem o problemă de competitivitate. Da, era prea mic (salariul minim—n.r.), dar acum s-ar putea să avem problem“, a explicat Ionuţ Dumitru.

Pe de altă parte, investiţiile nu numai că nu au recuperat terenul pierdut, dar se află la 50% din nivelul înregistrat în 2008, a mai spus Ionuţ Dumitru.

În acest context, el se întreabă cât de sustenabilă este o creştere economică de 4% în acest an, în condiţiile în care creşterea potenţială este de 2 — 3%. "Anul acesta, PIB efectiv se va situa deja peste nivelul său potenţial. Dacă creştem peste PIB potenţial vom avea deja dezechilibre, iar menţinerea echilibrelor este o condiţie pentru intrarea în zona euro", a subliniat Ionuţ Dumitru.