Normele UE, sperietori pentru investorii chinezi. Ce-i descurajează pe partenerii asiatici să investească în România
0Obligaţia de a scoate la licitaţie fiecare proiect, obţinerea dificilă a garanţiilor de stat şi regulamentele de limitare a deficitului bugetar sunt principalele piedici în calea investitorilor din China care vor să dezvolte afaceri în România
Cu ocazia vizitei în China a delegaţiei române conduse de premierul Victor Ponta, la Beijing s-au semnat mai multe proiecte de investiţii în România. Partenerii chinezi sunt entuziasmaţi de oportunităţile cu care se prezintă partea română, dar atrag atenţia că în ţara noastră – membră a UE – se lovesc de unele obstacole create de normele europene.
„Adevărul“ vă propune o trecere în revistă a procedurilor care îi descurajează pe investitorii chinezi.
** Licitaţiile. Pentru orice proiect public trebuie făcute licitaţii, altfel acordarea unor contracte publice directe pentru lucrări de ordinul sutelor de milioane sau chiar de miliarde de euro nu este acceptată. Licitaţiile sunt neapărat necesare pentru lucrările de infrastructură ale statului, gen autostrăzi sau căi ferate. În această categorie intră autostrada Piteşti-Craiova sau linia de tren de mare viteză Bucureşti-Iaşi. De asemenea, şi marile proiecte energetice ar putea intra în această categorie, deoarece Comisia Europeană s-ar putea sesiza invocând acordarea de ajutor de stat.
** Garanţiile de stat. Atunci când se negociază contracte la nivel de stat între două guverne este mult mai simplu ca entităţile economice care trebuie să le implementeze cu adevărat să beneficieze de garanţii de stat. În acest mod, ambele companii au confortul că proiectul se realizează şi că îşi vor primi banii, iar garanţiile sunt folosite pentru a asigura finanţare din partea băncilor. Un astfel de model ar fi util pentru proiectul de 6,5 miliarde de euro al reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. De altfel, inclusiv reactorul 2, inaugurat în 2007, a beneficiat de garanţii din partea statului, dar înainte de intrarea României în Uniunea Europeană. Dar, din cauză că garanţiile ar fi prea mari, acum statul trebuie să ofere alte stimulente pentru investitori, cum ar fi contractele pentru diferenţă, cum încearcă să ofere Marea Britanie. Acestea tot vor trebui verificate de Comisia Europeană, aşa cum au de furcă inclusiv englezii, potrivit principiului că investitorul nu trebuie să fie suprarecompensat.
** Deficitul bugetar. Ca urmare a aderării la UE, deficitul bugetar (decalajul dintre cheltuielile publice şi venituri) nu poate depăşi 3% din PIB, iar aderarea la pactul fiscal aduce încă o serie de constrângeri. Problema deficitului este o continuare a celei cu garanţiile de stat: dacă Guvernul ar autoriza garanţii pentru proiectul de un miliard de euro al hidrocentralei de la Tarniţa sau pentru cele 6,5 miliarde de euro necesare construcţiei de la Cernavodă, atunci banii respectivi trebuie indisponibilizaţi în buget. Adică trebuie economisiţi din altă parte.
România are deja o astfel de problemă cu autostrada Comarnic-Braşov, care ar trebui să se realizeze prin parteneriat public-privat. Ioan Rus, ministrul Transporturilor, a explicat la Adevărul Live, că Eurostat – biroul de statistică al UE – vrea să includă cele două miliarde de euro, cât ar costa autostrada, în deficitul celor patru ani cât ar dura construcţia. România vrea ca investiţia să apară în deficit timp de 29 de ani, cât este concesiunea, ceea ce înseamnă că în deficitul bugetar va intra o sumă mai mică.
Ponta vrea tren ultrarapid pe ruta Bucureşti-Iaşi
Guvernul României a discutat, marţi, cu mai multe companii din China posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză între Bucureşti şi Iaşi, care ar putea continua către Chişinău.
Premierul Victor Ponta a vrut marţi să vadă personal performanţa trenurilor de mare viteză din China şi s-a deplasat, alături de ministrul Transporturilor, Ioan Rus, cu un astfel de tren de la Beijing la Tianjin. Cu acest prilej, Ponta a arătat că recent Comisia Europeană a transmis Guvernului că nu este de acord cu realizarea unui alt proiect pe linia Bucureşti-Constanţa.
În locul acestuia, autorităţile române negociază cu companii din China realizarea unei legături feroviare de mare viteză între Bucureşti şi Iaşi, care să continue şi către Republica Moldova.
„Preţul mediu pentru o linie de cea mai mare viteză, 350 km pe oră, este cam 20 de milioane de dolari pe kilometru, însă eu cred că România are nevoie de tehnologie care prevede 200-250 de kilometri“, a mai spus premierul.
Mai puteţi citi:
[<a href="//storify.com/Noemi_Varga/delega-ia-roman-condus-de-premierul-victor-ponta-l" target="_blank">View the story "Delegaţia română, condusă de premierul Victor Ponta, la Beijing" on Storify</a>]