Noi reguli pentru vânzarea terenurilor agricole, de la 1 februarie

Începând din această lună, toate vânzările de terenuri agricole se supun unor noi reguli, mai stricte. De exemplu, ele nu vor mai putea fi revândute mai devreme de 8 ani decât cu impunerea unui impozit substanţial, de 80%. Liberalii susţineau că legea a fost dată cu dedicaţie pentru baronii PSD, precum clanul Stănescu.

O lege care îngreunează vânzarea terenurilor agricole a intrat complet în vigoare de la 1 februarie 2021, după o serie de amânări şi derogări aplicate tranzacţiilor aflate în derulare atunci când legea a intrat în vigoare.

Este vorba despre o lege iniţiată de deputatul PSD Alexandru Stănescu şi adoptată în august 2020. Iniţiatorul spunea că prin această propunere legislativă va fi mai greu pentru străini să cumpere terenuri agricole în România şi, în schimb, vor fi favorizaţi fermierii români. Legea a intrat în vigoare la 13 octombrie, pentru tranzacţiile noi. Cu toate acestea, tranzacţiile care se aflau în derulare până la intrarea în vigoare a legii au primit o derogare de la aplicarea noilor reguli până la finalul lui ianuarie. Începând cu 1 februarie, însă, orice tranzacţie cu terenuri agricole, inclusiv tranzacţiile care erau în derulare în data de 13 octombrie şi care nu au fost încă finalizate, va trebui să fie încheiată după noile reguli.

Din păcate, aplicarea legii, drept urmare şi închierea tranzacţiilor, este în continuare blocată de faptul că există norme. Un proiect care defineşte normele a fost iniţiat de Ministerul Agriculturii de anul trecut, dar el nu a fost publicat încă în Monitorul Oficial.

Noi reguli stricte

Legea privind vânzarea terenurilor agricole prevede că, la vânzarea unui teren, primul drept de preempţiune revine co-proprietarilor şi rudelor, iar următoarele două proprietarilor de investiţii agricole realizate pe acel teren sau pe terenurile vecine ori arendaşilor, în anumite condiţii. Tinerii fermieri beneficiază de al patrulea drept de preempţiune, fiind urmaţi de institute de cercetare, vecini şi alte instituţii ale statului.

În cazul în care titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul în termenul legal de 45 de zile lucrătoare de la afişarea ofertei de vânzare, acesta se poate vinde altui cumpărător (persoană fizică sau juridică), prioritar celor care respectă mai multe condiţii cumulative (spre exemplu, ca potenţialul cumpărător să fi desfăşurat activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenului respectiv) şi, în cele din urmă, oricărei alte persoane fizice sau juridice.

Dincolo de restricţiile impuse la selectarea cumpărătorului, actul normativ prevede şi o „penalitate” pentru revânzarea terenului la mai puţin de opt ani de la achiziţie, respectiv un impozit de 80% pe câştig (diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul iniţial de cumpărare). Aceeaşi cotă de impozitare se aplică şi în cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a opt ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăţilor care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora. Legea prevede şi ca impozitul pe profit datorat ca urmare a vânzării să fie ajustat în aşa fel încât să nu se ajungă la o dublă impozitare a câştigului.

Cine câştigă şi cine pierde

Dincolo de implicaţiile pozitive ale acestor reglementări, cum ar fi că favorizează comasarea terenurilor şi consolidarea exploataţiilor agricole, există şi efecte adverse, precum faptul că descurajează investiţiile în alte domenii care necesită suprafeţe mari de teren, potrivit specialiştilor Deloitte.

Pentru o parte din investitori, cumpărarea terenurilor agricole devine mai dificilă, în general, şi extrem de dificilă pentru investitorii din domenii non-agricole care intenţionează să demareze sau să extindă anumite investiţii. Printre cei mai afectaţi se numără producătorii de energie regenerabilă care, după intrarea în vigoare a legii, vor avea dificultăţi în a achiziţiona sau a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan pentru dezvoltarea de proiecte energetice. Temerea generală este că aplicarea legii va determina o reţinere a investitorilor cu privire la capacităţile noi de producere de energie regenerabilă în exerciţiul investiţional 2020-2030. Ca o consecinţă directă, este posibil ca România să nu îşi poată respecta ţintele asumate faţă de instituţiile europene în privinţa producţiei de energie din surse regenerabile.

Mai sunt desigur şi alte domenii care vor fi afectate, cum ar fi dezvoltatorii de parcuri industriale, logistice sau orice persoană fizică sau juridică interesată să îşi construiască un depozit în afara oraşului, potrivit Deloitte.

Legea favorizează Clanul Stănescu

Legea pare a favoriza doar marii fermieri autohtoni şi baronii locali, precum şi pe clanul Stănescu, în contextul în care proiectul a fost iniţiat tocmai de deputatul PSD Alexandru Stănescu, preşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor. Acesta este fratele lui Paul Stănescu, secretar general al PSD şi latifundiar din Olt (firma la care e acţionar, SC Agromec Bucinişu S.A., avea în 2018 o mie de hectare de rapiţă în lucru).

PNL şi USR au acuzat PSD că, sub pretextul că străinii nu vor mai putea cumpăra pământ românesc, are loc încurajarea marilor latifundiari în detrimentul nu doar al străinilor, ci şi al micilor întreprinzători. „Predictibil, primele victime vor fi micii proprietarii români”, a declarat deputatul USR Silviu Dehelean.

„Poziţia PNL este că această lege este cu dedicaţie specială pentru baronii PSD, marii latifundiari din zona de Sud a României”, declara liderul deputaţilor liberali, Florin Roman.