Nereguli majore în instituţiile de stat

Un raport al Curţii de Conturi arată că mai multe instituţii ale statului, precum Ministerul Economiei, CEC Bank sau Poşta Română au încălcat flagrant legea .

Documentele transmise de GDF Suez şi E.ON către Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerului Economiei arată că investitorii nu şi-au realizat obligaţiile din contractul de privatizare al Distrigaz Sud, respectiv Distrigaz Nord, potrivit raportului pentru 2010 al Curţii de Conturi.

Astfel, în actele E.ON România există un talmeş‑balmeş total. Peste 3.500 de kilometri de conducte au dispărut fără urmă de la un an la altul, iar numărul staţiilor de măsurare nu coincide de la un an la altul. La fel se întâmplă şi în cazul documentelor GDF Suez România, de unde lipsesc peste 600 de staţii de măsurare a gazelor.

OPSPI nu a cerut clarificarea acestor neconcordanţe, deşi este organismul care ar fi trebuit să verifice dacă investitorii şi-au îndeplinit obligaţiile postprivatizare. Compania germană E.ON a cumpărat distribuitorul de gaze Distrigaz Nord în 2005. În acelaşi an, francezii de la Gaz de France au achiziţionat Distrigaz Sud.

Plăţi ilegale la Poşta Română

Raportul Curţii de Conturi mai arată că CEC Bank a înregistrat incorect în evidenţa contabilă rambursarea anticipată a unui credit, a raportat ca restanţier un client la Biroul de Credit şi a închis mai multe unităţi bancare imediat după procesul de rebranduire. În plus, banca a înregistrat cu întârziere, în evidenţa contabilă, mai multe achiziţii.

Curtea de Conturi a constatat abateri şi erori în valoare de 89,9 milioane de lei la Compania Naţională Poşta Română, printre care plăţi ilegale către operatorul aerian Blue Air pentru servicii de transport de care nu a beneficiat în realitate, cheltuieli mai mari decât bugetele aprobate şi achiziţia de bunuri şi servicii la preţuri necompetitive. 

Bombă cu ceas la salina Praid

O altă problemă identificată de organismul de control este situaţia dezastruoasă în cazul minei de sare de la Praid, judeţul Harghita, unde există şi o bază de tratament. Mina este exploatată defectuos de către societatea de stat Salrom şi există inclusiv riscul de prăbuşire a clădirilor de acolo. „În condiţiile unei funcţionări defectuoase a instalaţiei de aeraj şi ale apariţiei de întreruperi în alimentarea cu energie electrică există riscul afectării siguranţei pacienţilor, vizitatorilor şi nu în ultimul rând al personalului care deserveşte activitatea minei", arată concluziile raportului Curţii de Conturi. 

Terenuri-fantomă

În cazul Petrom, Hidroelectrica şi Transelectrica, s-a descoperit că societăţile nu au majorat capitalul social cu valoarea unor terenuri. De asemenea, în cazul ultimelor două, s-au găsit nereguli şi în ceea ce priveşte activitatea de audit intern.