Ne vom descurca fără finanţarea străină?

Băncile străine prezente în România vor acorda din ce în ce mai puţine credite în condiţiile în care criza datoriilor suverane le creează coşmaruri în ţările de origine.

Totul începea la sfârşitul anului trecut, când preşedintele Traian Băsescu ataca explicit băncile străine care au expunere în România. „Vreau să nu fim în situaţia de a le aduce aminte partenerilor europeni cât au condiţionat intrarea în UE de privatizarea sistemului bancar. Aţi obţinut profituri uriaşe, iar azi, dacă vă pregătiţi să lăsaţi România nefinanţată în perioada de criză, o vom considera lipsă de fair play." Un mesaj care echivala cu o declaraţie de război. De unde atâta încrâncenare?

Semnal alarmant

Preşedintele nu a făcut altceva decât să reacţioneze la mai multe semnale ale bancherilor europeni (este vorba în special de Banca Centrală a Austriei) privind reducerea expunerii pe pieţele din Europa de Est - inclusiv în România. De fapt, băncile europene au lăsat de înţeles că vor credita tot mai puţin economia românească în perioada următoare.

Un semnal alarmant, dat fiind faptul că instituţiile de credit cu capital străin deţin peste 80% din piaţa bancară autohtonă. Şi apropo de Austria, băncile din această ţară au poziţie dominantă în România, cu bănci precum Erste Bank (acţionar majoritar la BCR) şi grupul ­Raiffeisen.

Nimic personal, până la urmă. Creditorii europeni, chiar dacă ar dovedi lipsă de fair play, nu au ceva anume cu noi, românii, sau, într-un sens mai larg, cu noi, est-europenii. Este posibil să lase economia locală subfinanţată (ne referim şi la stat, şi la companiile private) pentru că nu le merge deloc bine la ei acasă, în vestul continentului. Inutil să vă amintim de criza datoriilor suverane care a zguduit pieţele financiare în ultimii doi ani.

De-a lungul anului trecut, 90 de bănci europene au fost supuse testelor de stres, adică li s-a verificat capacitatea de a rezista la situaţii dificile. Cum rezultatele nu au ieşit tocmai bune pentru o zecime dintre ele, Autoritatea Bancară Europeană le-a impus băncilor să se pregătească pentru vremuri grele, adică să se capitalizeze suplimentar cu 115 miliarde de dolari până la jumătatea acestui an. Băncile sunt nevoite să ducă bani acasă la companiile-mamă, deci, nu mai au disponibilităţi pentru credite noi.

Află din COVER STORY-UL Forbes mai multe detalii despre îngheţul din economie


Mai puteţi citi în numărul 74 „Forbes România"

Pulsul publicităţii. Frustrări, speranţe, ironii fine, optimism, mâhniri, siguranţă, revoltă bine temperată - iată în ce stări sufleteşti se despart câţiva oameni de publicitate şi de media de anul 2011, pregătindu-se să intre în anul 2012!

Lumea, aşa cum o ştiam, se sfârşeşte în 2012. De la viaţa socială Facebook-centrică la jocurile video care te „citesc", în ultimii ani, tehnologia a schimbat în multe feluri lumea în care trăim. Acesta este însă doar începutul.

Generalizări periculoase. Clienţii îşi asumă riscul poliţelor unit-linked de 13 ani de când acest produs există şi pe piaţa românească. A fost nevoie de o criză bursieră pentru ca această condiţie să devină mai mult decât evidentă. Aviz amatorilor.