Ne trebuie străini să ne administreze banii de la UE

După eşecul administrării actualelor fondurilor structurale, pentru 2014 - 2020, Institul pentru Politici Publice(IPP) propune un management direct coordonat de Bruxelles şi implementarea externalizată către organisme private recunoscute la nivel european.

„România este în cea mai gravă situaţie dintre toate ţările membre UE în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor structurale din actualul exerciţiu financiar, pentru că lucrează cu autorităţi de management incompetente şi se complace într-o corupţie endemică de care profită toate partidele politice. Toate informaţiile publice accesate atât în ţară cât şi direct la Bruxelles arătând că în foarte scurtă vreme România se va afla într-un blocaj total în ce priveşte fondurile europene, propunem un mecanism excepţional de gestionare prin care managementul să fie asigurat de Comisie cu posibilitatea subcontractării unor operaţiuni financiare către firme şi organizaţii private cu experienţă recunoscută la nivel internaţional", se arată într-o analiză efectuată de IPP.

Propunerea IPP se bazează pe evaluarea situaţiei dezastruoase a managementului fondurilor structurale din actualul exerciţiu financiar care arată clar că:

• Sume importante din banii europeni au fost fraudate (vezi auditul Comisiei Europene şi suspendarea plăţilor din POR de peste 800 de milioane de euro din anul 2011);

• Românii au înţeles că banii europeni înseamnă cloşca cu puii de aur şi s-au apucat de cheltuit fără discernământ: un kilometru de drum modernizat cu bani din POS Transport între Bucureşti şi Adunaţii Copăceni costă 4,5 milioane de euro;

• Am creat MAEur pentru a detensiona Comisia Europeană, căci instituţia - aşa cum a fost creată, fără autoritate în relaţie cu Ministerele de linie - s-a dovedit incapabilă să gestioneze gravul blocaj în care era previzibil că vom ajunge;

• Conducerea Autorităţilor de Management este, dacă nu numită politic, anchilozată de presiunea politică şi a grupurilor de presiune afiliate partidelor;

• Un aparat de 1.800 funcţionari în administraţia centrală cu salarii de aprox. 5000 lei pe lună care nu îşi pun problema că performanţa lor nu înseamnă să aştepte ziua de salariu, ci se va măsura în sume absorbite de ţara noastră. În România s-au cheltuit peste 140 de milioane de euro cu aşa numita asistenţă tehnică[1] pe contracte care uneori preluau în totalitate atribuţiile funcţionarilor;

• S-au aruncat bani pe fereastră, fără să îi pese nimănui dintre cei responsabili să se atingă vreun rezultat pe măsură (în POSDRU, pentru crearea unui loc de muncă pentru o persoană cu dizabilităţi s-au cheltuit, în medie, 100.000 euro prin proiecte)

• Conform Comisiei Europene şi Oficiului European de Luptă Antifraudă, România a înregistrat o nouă performanţă negativă - cele mai multe suspiciuni de fraudă cu fonduri europene (225), urmată la o distanţă considerabilă de Germania şi Italia;

• Pregătirea următorului exerciţiu financiar este mult întârziată, neexistând consultări publice autentice pentru a identifica cele mai potrivite teme, domenii şi ţinte concrete ce ar fi bine să fie finanţate din următorul exerciţiu financiar.

Din analiza IPP reiese că România are cea mai scăzută rată de absorbţie dintre toate ţările membre ale Uniunii Europene - 9,69% (bani cheltuiţi şi rambursaţi de Comisia Europeană) cu doar 1 an înainte de expirarea perioadei actualului exerciţiu financiar.

"Am absorbit practic doar 1,86 miliarde euro în ultimii 6 ani, fiind evident imposibil să mai recuperăm decalajul pentru cei 90% rămaşi (aproximativ 18 miliarde euro) în doar un an cât mai este până la finalul acestui exerciţiu financiar", se mai arată în analiza IPP.

În cursul lunii septembrie, IPP va da publicităţii un raport detaliat asupra principalelor disfuncţionalităţi din managementul acestor fonduri.

Mai grav, ultimele evoluţii arată că vor fi date publicităţii noi fraude în urma auditurilor Comisiei Europene astfel că devine iminentă blocarea totală a banilor europeni în România, existând probe suficiente că asemenea comportamente, care se întâmplă peste tot în România, nu se vor corecta prin măsuri luate de Guvern. Victimele blocajului vor fi însă beneficiarii finali, nu Guvernul ci, din păcate, sectorul privat, categoriile vulnerabile implicate în proiecte şi nu în ultimul rând - economia, privată de o sursă importantă de investiţii reprezentantă de banii europeni.

De aceea Institutul pentru Politici Publice propune un mecanism pentru o situaţie excepţională cum poate fi considerată România în acest moment.

"Propunem Comisiei Europene să administreze direct fondurile pentru România, cu posibilitatea subcontractării unor operaţiuni către entităţi private recunoscute la nivel internaţional pentru expertiza în gestionarea fondurilor comunitare. Lansăm public această propunere reamintind tuturor celor care se arată îngrijoraţi de situaţia gestionării fondurilor europene în România, că ele nu aparţin statelor, ci cetăţenilor ce locuiesc acele state. Propunerea a fost înaintată, de asemenea, printr-o scrisoare deschisă şi Preşedintelui Comisiei Europene, respectiv Comisarilor Europeni cu portofolii relevante pentru managementul fondurilor europene", sunt de părere reprezentanţii IPP.

În analiza IPP, reprezentanţii instituţiei spun că sunt intrigaţi de faptul că "nimeni din administraţia românească nu îşi asumă eşecul în care ne aflăm, nu se identifică vinovaţii (indiferent de unde sunt aceştia - de la stat sau din mediul privat), nu se ia nicio măsură până la cel mai înalt nivel; tot ce se comunică publicului este că se fac verificări. Este inacceptabil ca singura reacţie a autorităţilor de la Bucureşti, de la Premierul Victor Ponta la cel care răspunde oficial de Afacerile Europene - Ministrul Leonard Orban să fie de constatare a incapacităţii ministerelor însărcinate cu gestionarea fondurilor structurale. Aceşti oficiali sunt în funcţiile pe care le ocupă nu pentru a se lamenta, ci pentru a găsi soluţii, înainte să le găsească Comisia pentru noi", au concluzionat reprezentanţii IPP.