Mugur Isărescu anunţă accelerarea ratei inflaţiei. Care sunt principalele cauze

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează asupra accelerării inflației în trimestrul al treilea din 2025, cauzată în principal  de liberalizarea tarifelor la energie şi majorarea TVA și a accizelor.

Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație, la 9,6% în decembrie 2025 (+0,8 puncte procentuale față de raportul anterior) și la 3,7% în decembrie 2026 (+0,7 pp), potrivit datelor prezentate vineri, 14 noiembrie, de guvernatorul Mugur Isărescu, în cadrul conferinței de presă dedicate raportului trimestrial asupra inflației.

Mugur Isărescu a explicat că rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul al treilea din 2025 în principal din cauza eliminării plafoanelor la energia electrică şi a creșterii cotelor de TVA și a accizelor.

„Am avut o combinație de factori care au împins prețurile în sus: liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA și accizelor, precum și o dinamică ridicată a costurilor salariale, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor de piață. În plus, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au continuat să crească”, a explicat givenatorul BNR.

El a subliniat că cel mai mare impact l-a avut eliminarea plafoanelor la tarifele la electricitate în luna iulie, care a contribuit cu 2,3 puncte procentuale la rata anuală a inflației şi că în ceea ce privește modificarea cotelor de TVA din august, „cotele de TVA s-au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat”.

Impactul asupra prețurilor a variat însă între segmente. Astfel, la legume și fructe, majorarea TVA „nu s-a transmis în prețuri” imediat.

„Când există supraofertă, cum se întâmplă de regulă vara, se pot majora taxele fără ca acestea să se reflecte automat în prețuri. Producătorul încearcă să-și vândă marfa și acceptă o marjă mai mică”, a explicat guvernatorul.

La combustibili, însă, aproximativ jumătate din creșterea TVA s-a regăsit în prețurile de la pompă, iar la energia electrică și gazele naturale, scumpirile au depășit valoarea strictă calculată din aplicarea TVA. La serviciile și bunurile alimentare procesate, variațiile de preț au fost, de asemenea, mai mari decât creșterea strictă a TVA.

Consumul și investițiile în scădere

Mugur Isărescu a atras atenția că „încă din vară vedem o tendință descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public”, deoarece multe dintre companii, influențate de incertitudinile economice, au redus angajările, iar automatizarea și robotizarea au diminuat necesarul de forță de muncă.

„Avem o scădere evidentă a consumului populației, începând cu trimestrul al doilea, iar această tendință continuă și în toamnă”, a mai avertizat guvernatorul, subliniind că singurele elemente care se mențin la un nivel pozitiv sunt creditele noi de consum și împrumuturile pentru locuințe.

Şi în ceea ce privește investițiile, veştile sunt îngrijorătoare.

„Avem o cvasi-stagnare a investițiilor, care grevează perspectiva de redresare economică. Formarea brută de capital fix este în declin, atât la nivelul diverselor investiții, cât și în zona construcțiilor”, a avertizat el, explicând faptul că, în acest context, creșterea absorbției fondurilor europene devine esențială.

Nivel tehnologic extrem de scăzut

Guvernatorul a declarat, de asemenea, că România se confruntă cu un nivel tehnologic scăzut şi că „din multe puncte de vedere suntem chiar pe ultimul loc”, Vestea bună este, însă, că deficitul comercial a scăzut, ca urmare a creșterii exporturilor extracomunitare și a reducerii importurilor.

„Evoluția de după criza din mai a însemnat intrări de capital; capitalurile care au ieșit au revenit”, a spus el, explicând, în acelaşi timp căla nivel global se înregistrează o scădere a ritmului de creștere economică a principalilor parteneri comerciali, ceea ce va afecta exporturile românești.

„Pentru noi, acest context înseamnă, pe de o parte, o presiune ceva mai mică pe prețurile de import, dar, pe de altă parte, o cerere externă mai slabă pentru exporturile românești”, a concluzionat Mugur Isărescu.