Modernizarea reactoarelor de la Cernavodă. Senatul a aprobat proiectul care ratifică Acordul România-SUA
0Senatul a adoptat, marţi, decizional, proiectul de lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.
Acordul va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 30 de ani şi va fi extins automat cu perioade succesive de 5 ani, dacă una dintre părţi solicită acest lucru, transmite News.ro.
În perioada 7 – 9 octombrie 2020, la Washington, a fost parafat proiectul de Acord între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul dezvoltării proiectelor nuclearo – electrice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, prin care se va retehnologiza Unitatea 1 şi se va extinde capacitatea CNE Cernavodă, prin construirea Unităţilor 3 şi 4, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei. Tehnologia utilizată în dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 va fi CANDU 6.
Ulterior, în data de 9 decembrie 2020 acordul între cele două guverne a fost semnat şi la Bucureşti în prezenţa ministrului Energiei Virgil Popescu, a premierului interimar de atunci Nicolae Ciucă, Aleshia Duncan, Departamentul Energiei din SUA, Kimberly Reed, preşedintele Băncii de Import-Export a SUA şi a ambasadorului SUA în România de la acea vreme, Adrian Zuckerman, mai indică sursa citată.
Pe 10 martie, Guvernul a adoptat proiectul de lege pentru ratificarea acordului între Executivul României şi cel al SUA privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din ţara noastră. Iniţiativa legislativă a fost trimisă în procedură de urgenţă în Parlament.
Pe 12 mai, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege, în calitate de prim for sesizat, iar votul Senatului a fost decizional. Prin urmare, legea merge la promulgare.
„Este un pas mare care l-am făcut spre adoptarea, spre ratificarea acestui acord şi spre întărirea parteneriatului strategic între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite. A fost semnat la Bucureşti în decembrie, a fost semnat, de asemenea, un memorandum între Guvernul României şi Banca de Export-Import a SUA pentru o linie de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru proiecte în energie, în domeniul nuclear şi în domeniul gazelor naturale.”, declara ministrul Energiei, Virgil Popescu, în Parlament.
Unităţile 3 şi 4, în conservare din 1992
Construcţia reactoarelor 3 şi 4 a demarat în perioada 1984 – 1985, unităţile fiind trecute în conservare în 1992, când rata totală de finalizare na lucrărilor era de circa 15% pentru unitatea 3 şi 14% pentru unitatea 4.
Discuţiile pe tema dezvoltării unităţilor 3 şi 4 a fost reluată în 2003. Studiul de fezabilitate realizat de Deloitte&Touche şi prezentat Consiliului de Administraţie al SNN SA în luna martie 2006, a identificat ca solutie optimă pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4, înfiinţarea unei Companii de Proiect formată din investitori locali şi străini, proiect asumat de Guvern la 14 septembrie 2006.
Negocierile, prelungite succesiv
CGN a fost declarat investitor calificat la data de 9 septembrie 2014 şi investitor selectat la data de 17 octombrie 2014, dată la care a şi fost semnată Scrisoarea Comună privind intenţia de realizare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.
La 22 octombrie 2015, acţionarii SNN au aprobat semnarea Memorandumului de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţlor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, document ce a fost semnat la data de 9 octombrie 2015, moment din care au demarat negocierile.
Acordul între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, a fost semnat la Bucureşti, la 9 decembrie 2020 şi la Upper Marlboro, la 4 decembrie 2020.