Mircea Coşea: Criza alimentară la nivel global nu mai este o probabilitate. Cum o poate evita România

Criza alimentară la nivel global nu mai este o probabilitate, ci o certitudine odată cu apariţia efectelor dramatice nu doar ale schimbărilor climatice, ci şi ale conflictelor militare din zonele cele mai importante ale producţiei şi exportului de cereale, consideră analistul Mircea Coşea.

Reducerea importului de grâu din Ucraina a readus spectrul foametei pentru ţările în curs de dezvoltare care au nevoie dramatică de importuri de alimente la preţuri accesibile. După o creştere de 20% a indicelui preţurilor la alimente în 2021, FAO preconizează o creştere de circa 35% pentru 2022. Pierderea unui procent mare din producţia de îngrăşăminte din regiune va afecta şi ea producţia agricolă globală, precizează analistul economic Mircea Coşea, într-o amplă analiză publicată în Curierul Naţional.

În faţa unei crize globale de securitate alimentară, Comisia Europeană îşi avansează strategia Farm2Fork (de la fermă la consumator) deşi este foarte probabil că această strategie, în condiţiile actualei crize, ar putea reduce randamentele agricole ale UE şi îi va spori vulnerabilitatea.

Această situaţie rezumă destul de bine starea generală a economiei globale în care ne aflăm astăzi. În ceea ce priveşte securitatea alimentară globală, asistăm la o dinamică perfectă între creşterea costurilor cu energia şi îngrăşămintele, o reducere drastică a aprovizionării cu alimente furnizată de o regiune de bază a producţiei de cereale, o încetinire a pieţelor financiare cu o creştere a speculaţiilor cu materii prime, restricţii de reglementare anti-agricultură şi o creştere a tulburărilor globale post-pandemie.

În aceste condiţii de evidentă criză la nivel global a potenţialului de producţie, comerţ şi consum al bunurilor alimentare, care poate fi situaţia României, ştiind că producţia agricolă (prioritar de cereale) a economiei noastre se află la un nivel înalt, pe primele locuri în clasamentul european.

Poate România evita efectele crizei globale alimentare?

Putem avea încredere în guvernanţi care ne asigură că în România nu se va resimţi criza alimentară?

Pentru a avea un răspuns trebuie să avem în vedere două direcţii de analiză.

Prima direcţie este analiza potenţialului real de resurse agricole şi capabilităţii de prelucrare a acestora de care dispune România.

A doua direcţie este cea a analizei modului în care se pregăteşte prin generarea de politici economice adecvate actuala guvernare pentru a contracara şi elimina efectele crizei globale asupra României.

I. Analiza situaţiei actuale a agriculturii româneşti

Terenurile agricole ocupă aproape 62% din suprafaţa României şi aproape două treimi din aceasta este folosită pentru cultura de cereale. Deşi o treime din suprafaţa agricolă utilizată a fost clasificată ca zonă defavorizată (majoritatea situată în zona montană şi în Delta Dunării), în celelalte două treimi, în mare parte, se regăsesc soluri de calitate medie şi înaltă, aşa încât România este în primii zece exportatori de cereale din lume.

La nivelul României se evidenţiază diferenţe între zonele rurale şi cele urbane, primele fiind marcate de un nivel de trai mai scăzut faţă de zonele urbane. Conform datelor INS aferente anului 2021, populaţia activă a României era de 8.214 mii persoane din care 7.755 mii persoane ocupate iar pe medii de rezidenţă rata de ocupare este de 67,2% în mediul urban şi de 52,5% în mediul rural. Un element important ca dată statistică INS este procentul de 11,8% persoane care lucrează în sectorul agricol din totalul de persoane ocupate. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2021, au lucrat cu program parţial aproximativ 4% din care majoritatea în proporţie de 70% lucrau în sectorul agricol.

În anul agricol 2020, România a avut o recoltă de 6,78 milioane de tone de grâu, arată datele de la INS, o producţie mai mică cu circa 40% faţă de anul precedent, din cauza secetei acute. Însă, în 2021, an cu producţii record, recolta de grâu a fost aproape dublă, de 11,3 milioane de tone, iar pentru acest an este estimată o producţie de circa 8 milioane de tone de grâu.

Vremea şi costurile de producţie mai ridicate arată că recolta de cereale a României va fi în 2022 oarecum mai redusă decât producţia bună înregistrată anul trecut, dar încă asigură excedent suficient pentru exporturi.

România a fost printre cei mai mari vânzători de cereale din Uniunea Europeană şi este un exportator activ în Orientul Mijlociu, Egiptul fiind principalul cumpărător.

Conform datelor INS, sunt prea puţini procesatori pentru cantitatea de producţie cerealieră aşa încât România este un importator de produse alimentare procesate.

Totuşi, la momentul de faţă, România are capacităţi de producţie care ar putea asigura în întregime necesarul de alimente al populaţiei, este concluzia unui studiul realizat de Termene.ro, platforma care oferă informaţii actualizate în timp real despre datele financiare şi juridice ale companiilor.