Ministrul Finanţelor: Băncile ar putea reduce dobânzile creditelor „Prima casă” pentru locuinţele noi. Ce modificări pregăteşte Guvernul pentru program

Pentru a rezolva problemelor fondului locativ, unde există un deficit de  locuinţe de circa 250.000 de unităţi în prezent, Ministerul Finanţelor Publice propune continuarea programului în următorii cinci ani, într-un mod predictibil aşa încât dezvoltatorii să îşi poată realiza planurile de contrucţie a locuinţelor şi pe baza acestui program.

Modificările programului au fost propuse de Ministerul Finanţelor Publice printr-o notă discutată în şedinţa de miercuri a Guvernului.

Programul Prima Casă va fi modificat astfel încât, în următorii cinci ani, procentul de garantare de către stat va fi menţinut la 50% doar pentru creditele contractate pentru imobile cu destinaţia de locuinţă mai noi de 5 ani sau consolidate în ultimii 5 ani faţă de data acordării creditului, urmând să scadă la 40% pentru creditele care nu îndeplinesc aceste condiţii. Ministerul Finanţelor a propus, într-un document înaintat guvernului, modificarea programului Prima Casă, astfel încât, în următorii cinci ani, garanţia de stat va rămâne 50% doar pentru creditele pentru locuinţe mai noi de cinci ani sau consolidate în ultimii cinci ani, în timp ce garanţia se va reduce la 40% la creditele pentru locuinţe vechi.

Băncile care acordă credite prin programul guvernamental Prima Casă ar putea reduce dobânzile în cazul locuinţelor noi, în contextul scăderii procentului de garantare pentru locuinţele vechi de la 50% la 40%, potrivit strategiei care va fi aprobată de Guvern în acest an, a declarat joi ministrul Finanţelor, Anca Dragu, la prezentarea bilanţului de 12 luni de la preluarea mandatului.

În primii doi ani plafonul anual de garantare pus la dispoziţia băncilor va fi de 2 miliarde lei, iar pentru următorii trei ani va scădea la 1,5 miliarde lei.

Potrivit strategiei Programului Prima Casă 2017-2021, propusă de Finanţe, procentul de garantare a creditului de către stat va fi corelat cu vechimea şi rezistenţa imobilului, diferenţiindu-se în funcţie de vechimea imobilului achiziţionat şi/sau a calităţii acestuia urmare consolidării măsurată prin rezistenţa la seisme (rezistenţa clădirii urmare consolidării).

Astfel, pentru creditele contractate pentru imobile cu destinaţia de locuinţă mai noi de 5 ani sau consolidate în ultimii 5 ani faţă de data acordării creditului, procentul de garantare de către stat se păstrează la nivelul de 50% în timp ce pentru celelalte credite procentul de garantare de către stat va fi la nivelul de 40%.

„Prin această diferenţiere, pe de o parte se are în vedere sprijinirea îmbunătăţirii calităţii locuirii prin acordarea unor condiţii mai bune de locuit oferite de locuinţele noi sau consolidate, iar pe de altă parte se are în vedere şi diminuarea riscului de credit al statului în Program, ţinându-se cont că colateralul reprezentat de o locuinţă nouă sau consolidată (toate celelalte aspecte fiind similare) este mai valoros fiind diminuator de risc pentru statul român (de fapt acelaşi principiu este urmat şi de finanţatori în cazul creditelor ipotecare acordate de către aceştia fără garanţii de stat)", arată ministerul în document.

Totodată, ministerul propune menţinerea condiţiei conform căreia toate locuinţele care se achiziţionează în cadrul Programului trebuie să se încadreze în una dintre clasele A, B sau C de eficienţă energetică.

Ministerul Finanţelor Publice are în vedere un plafon anual de garanţii în cadrul Programului de aproximativ 2 miliarde lei pentru primii doi ani acoperiţi de strategie (2017-2018) şi 1,5 miliarde lei pentru ultimii 3 ani (2019-2021), astfel încât să crească predictibilitatea creditelor ce pot fi acordate şi contractate în cadrul Programului.

Deficit de 250.000 de locuinţe

Ministerul Finanţelor aduce ca argumente în favoarea continuării programului guvernamental Prima Casă, cel puţin până în 2021, dar cu stimularea construcţiei de case noi, faptul că prognozele oficiale arată un deficit de 250.000 de locuinţe noi în fiecare an, ca diferenţă între cerere şi ofertă, şi că în prezent România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană după calitatea locuirii.

Ministerul Finanţelor a propus, într-un document înaintat guvernului, modificarea programului Prima Casă, astfel încât, în următorii cinci ani, garanţia de stat va rămâne 50% doar pentru creditele pentru locuinţe mai noi de cinci ani sau consolidate în ultimii cinci ani, în timp ce garanţia se va reduce la 40% la creditele pentru locuinţe vechi.

„Comisia Naţională de Prognoză estimează că pe termen mediu decalajul dintre "modificarea anuală a familiilor" şi oferta de locuinţe noi nu se va modifica semnificativ. Se apreciază că aproximativ 300 mii familii îşi vor modifica anual structura (căsătorii, divorţ, copii), ceea ce va face ca acestea să solicite o modificare a spaţiului locativ prin achiziţionarea de locuinţe", se arată în documentul ministerului.
În 2015, în România s-au construit 46.984 locuinţe noi, cu mult sub nivelul cererii şi sub nivelul maxim post-comunist, de peste 67.000 de locuinţe, atins în 2008.

Din această cauză, din numărul total de locuinţe din România, de 8,88 milioane, doar 454.000 sunt construite de la finalul anului 2010 încoace, în timp ce în jur de 5 milioane de locuinţe au fost construite între 1960 şi 1990, cele mai multe în blocuri cu confirt scăzut şi care au nevoie de reparaţii.