Ministrul Daea promite dezvaluirea abuzurilor privind privatizarea IAS-urilor

Momentul dezvaluirii abuzurilor in privatizarea si concesionarea fostelor IAS-uri se apropie. Acest semnal avea sa fie dat zilele trecute tocmai de catre ministrul Agriculturii, Petre Daea. La o

Momentul dezvaluirii abuzurilor in privatizarea si concesionarea fostelor IAS-uri se apropie. Acest semnal avea sa fie dat zilele trecute tocmai de catre ministrul Agriculturii, Petre Daea. La o recenta intalnire cu ziaristii el avea sa-si exprime indignarea fata de productiile rudimentare realizate de catre acei latifundiari care au investit in agricultura de stat doar pentru a se infrupta cu ce a mai ramas din cel mai performant sector al agriculturii romanesti. Daca ministrul Daea ii va arunca in arena pe toti acei care, nesocotind legile tarii, au transformat restructurarea acestui sector intr-un haos de nedescris, atunci va dovedi cu adevarat un act de mare curaj. Important este ca, pentru prima data in ultimii sapte ani, un demnitar intelege ca sansa alimentara a Romaniei sta in punerea in valoare a unui patrimoniu agricol in interiorul caruia se pot cladi viitoarele ferme agricole de tip european. Aceste ferme, alaturi de cele constituite in sectorul privat, sunt singurele care au sansa de a supravietui in competitia extrem de dura ce se va declansa imediat dupa aderarea Romaniei la UE. Pana atunci au mai ramas doi ani si cateva luni. Este un ragaz suficient pentru a scoate pamantul statului din mana latifundiarilor fara vocatie si a-l reda celor care stiu si vor sa faca cu adevarat agricultura performanta. Pentru a stabili calea ce trebuie urmata, ministrul Daea a inceput o ampla documentare in cateva dintre unitatile de referinta ale agriculturii de stat. Nu intamplator ministrul a ales ca punct de documentare Lunca Dunarii, unde in ultimii 14 ani au avut loc "evenimente" care au schimbat in bine, dar si in rau sistemul de agricultura practicat pana in 1990. La Chirnogi, ministrul avea sa vada pe viu o unitate agricola care impresioneaza nu numai prin tehnologiile practicate, cat mai ales prin recoltele obtinute. In documentarea din Insula Mare a Brailei, ministrul Daea a fost insotit si de o echipa de oameni de stiinta, in frunte cu presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, Cristian Hera, precum si de rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Ioan Alecu. Prezenta acestora din urma a fost justificata de necesitatea emiterii unor puncte de vedere autorizate cu privire la nivelul stiintific al agriculturii practicat aici, al efectului in timp pe care il vor avea actiunile intreprinse pentru imbunatatirea structurii si fertilitatii solurilor noi din incinta indiguita. Apreciind la modul superlativ calitatea managementului practicat, dar mai ales amplasarea in teritoriu si starea de vegetatie a culturilor, discutiile purtate cu specialistii de aici au fost axate mai ales pe ceea ce trebuie facut in noua etapa de dezvoltare, etapa in care Insula trebuie sa redobandeasca profilul vegetal si zootehnic avut pana in 1996, pentru ca in perspectiva sa se transforme intr-un adevarat combinat agroindustrial. "Insula Mare a Brailei, asa cum se prezinta la ora actuala, nu are egal in Europa din punct de vedere al productiei vegetale - afirma ministrul Daea. Randamente de 10.000 kg porumb la hectar se obtin curent in foarte multe ferme occidentale, dar nicaieri in Europa ele nu se realizeaza pe suprafete atat de mari ca aici, in Insula. Rezultatele sunt cu atat mai spectaculoase cu cat ele vin dupa o perioada de declin ce a culminat cu falimentarea efectiva a acestui gigant agricol. Insula se afla insa la inceputul unui proces de restructurare care ii va schimba fundamental profilul de productie si eficienta finala".