MFP: Guvernul vrea să susţină oferta internă, pentru a face faţă cererii care impulsionează prea mult importurile

Guvernul compensează cererea internă suplimentară existentă în prezent, datorită reducerilor de taxe, cu politici de stimulare a ofertei interne, cum ar fi acţiuni pentru creşterea producţiei interne, stimularea investitorilor şi atragerea de noi investiţii în România, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu.

„Creşterea economică din România este una sustenabilă. Avem o cerere internă suplimentară. În această situaţie, Guvernul vine cu un set de politici pentru a creşte oferta internă.
Avem acţiuni concentrate în sensul de a creşte producţia internă, de a susţine investitorii, şi de a atrage noi investiţii în România“, a explicat Dragu în cadrul unei dezbateri de specialitate organizată de Finanţe.

„În plus, ne-am angajat într-un proces intens de reforme. Împreună, investiţiile şi reformele vor conduce la accelerarea acestui potenţial de creştere a economiei româneşti“.

Unitate de cercetare şi analiză la MFP

„Suntem într-un amplu proces de transparentizare a activităţii fiscal-bugetare din toată ţara. Rolul ministerului este foarte important în zona de eficienţă şi transparenţă“, a mai spus Dragu.

Ministrul de resort a reamintit faptul că, în scurt timp, în cadrul ministerului va funcţiona o unitate de cercetare şi analiză, care va aduce un plus de valoare în procesul de luare a deciziilor şi va centraliza toate resursele de cercetare existente în minister.

„Este foarte important să avem o imagine clară, bazată pe studii, atunci când luăm decizii în domeniul fiscal-bugetar“, a explicat Anca Dragu.

Ea a precizat că noua Direcţie va fi, practic, purtătorul de cuvânt al MFP în materie de cercetare.

În plus, ministrul Finanţelor a vorbit şi despre modificările care vor fi aduse în scurt timp în structura Ministerului.

Printre acestea se află şi înfiinţarea unui post de secretar de stat care să coordoneze afacerile europene, pentru a pregăti preşedinţia UE pe care România o preia în 2019.

De asemenea, se are în vedere reorganizarea activităţii în domeniul managementului proiectelor în sectorul investiţiilor publice, cu accent pe proiectele de parteneriat public-privat, dar şi pe prioritizarea investiţiilor şi asistenţă pentru selectarea şi întocmirea proiectelor.

Avansul importurilor, dublu faţă de al exporturilor

Importurile au accelerat pe fondul majorării consumului, într-un ritm de creştere dublu faţă de cel al exporturilor, ceea ce ar putea adânci presiunile asociate deficitului comercial, a declarat consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, prezent la conferinţa organizată de Finanţe.

El a atras atenţia asupra faptului că o creştere economică bazată pe consum nu poate fi sustenabilă fără ajustări structurale şi revigorarea investiţiilor în sectorul public.

„În 2016, România va fi pe podiumul creşterii economice din Europa, cu un ritm de creştere de peste 4%, însă în condiţiile unui foarte consistent avans al consumului, care în primele luni din 2016 s-a majorat cu circa 20% faţă de perioada similară din 2015“, a spus Marinescu.

„În următorii ani, pentru România este foarte importantă competitivitatea externă. În prezent, exporturile româneşti depăşesc 40% din PIB ceea ce ne plasează undeva la media europeană, însă ritmul de creştere al exporturilor s-a înjumătăţit“, a mai spus oficialul.

Potrivit acestuia, pentru a fi sustenabilă, creşterea consumului trebuie să se bazeze pe progrese durabile în contul productivităţii şi al veniturilor.

Atenţie la derapajele fiscale!

Totodată, consilierul preşedintelui a atras atenţia asupra derapajelor pe care România le înregistrează de la consolidarea fiscală.

„Consolidarea fiscală din perioada post-criză a fost recent reversată. Deficitul bugetar a înregistrat, din păcate, o deviaţie semnificativă. În 2016, deficitul este foarte aproape de limita de 3%.
Nici chiar un acord cu Troica nu a fost suficient pentru a preveni această deviaţie fiscală. România este, din păcate, una dintre ţările UE care reversează trendul de consolidare fiscală în perioada post-criză. În perioada 2015-2017, abaterea deficitului bugetar pare a fi una dintre cele mai consistente“, a explicat Marinescu.

În opinia lui, această evoluţie este, o dată în plus, confirmarea faptului că, fără o puternică voinţă politică şi guvernamentală, consolidarea fiscală nu poate rezista peste ciclurile electorale.

„Practic, deficitele sunt un soi de notă de plată prin care guvernele transferă în viitor costul real al beneficiilor prezente. Aşa se explică, de exemplu, tentaţia pentru deficite care, în UE, a generat binecunoscuta criză a datoriilor suverane“, a adăugat consilierul.

În acest context, el consideră că România are nevoie de o viziune economică sănătoasă, pe termen lung, dublată de responsabilitatea decidenţilor de politici economice.

„Un semn de responsabilitate pentru dezvoltarea durabilă a României ar fi să ieşim definitiv din capcana politicilor prociclice, adică să nu mai facem deficite mari în anii de boom economic, cum a fost cazul perioadei dinaintea crizei“, a subliniat Cosmin Marinescu.