Memorandumul ce permite vânzarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog din Ucraina, aprobat de Guvern

Memorandumul privind identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea sau valorificarea participaţiei României de pe platforma Combinatului Krivoi Rog din Ucraina, cu toate drepturile şi obligaţiile aferente, a fost aprobat miercuri de Guvern, a transmis Ministerul Economiei.

Actul, întocmit de Ministerul Economiei mai indică amendarea cadrului legislativ privind Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente. 

O prevedere este abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului şi asigurarea resurselor de finanţare necesare.

Memorandumul s-a mai aflat pe masa Guvernului şi săptămâna trecută.

„De 22 de ani statul roman este blocat într-o investiţie care ne costă anual aproximativ 1 milion de euro, bani pe care îi dăm în teorie pentru pază şi conservare la trei firme, care nici măcar nu sunt alese printr-un proces, ci sunt nominalizate într-o Hotărâre de Guvern din 1999. Pur şi simplu le dăm bani, nimeni nu întreabă nimic, au fost reportaje de presă ample. Acolo e o situaţie gravă, în sensul că numai pază şi conservare nu se întâmplă cu acel combinat şi atunci am propus prin acest Memorandum să rezolvăm în sfârşit o problemă de peste două decenii a statului român în care să valorificăm ce mai avem acolo, activul de acolo prin licitaţie, deschis şi transparent.

Adoptarea acestui Memorandum nu a trecut în şedinţa aceasta, a fost amânat pentru săptămâna viitoare. În procesul de avizare avem deja mai multe avize luate, inclusiv de la MAE care e cel mai important aviz, mai aşteptăm un aviz şi săptămâna viitoare sperăm să şi adoptăm acest Memorandum.", a declarat joi, 10 iunie, ministrul Claudiu Năsui.

Întrebat atunci de ce ar vrea cineva să cumpere participaţia României la combinatul Krivoi Rog, o afacere din care statul pierde anual un milion de euro, ministrul Claudiu Năsui a spus că România mai are încă ce valorifica de la acest combinat.

„Toate celelalte state au reuşit să iasă din această investiţie, nu cred că noi nu putem să ieşim dintr-o investiţie, în momentul în care ne dorim. Mai există active acolo, există teren, există clădire, există echipamente. Se fură, da, dar ceva tot este acolo din moment ce de 22 de ani se tot fură.

Acel lucru trebuie să-l valorificăm şi să mai rămânem cu ceva dintr-o investiţie proastă a statului român. Statul român a făcut nişte afaceri foarte proaste, mai ales statul socialist, dar la un moment dat trebuie să spunem stop, chiar dacă unii beneficiază de pe urma acestor investiţii.", a mai declarat ministrul Năsui.

Ce pierderi are statul român la Krivoi Rog

Statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999 încoace, aproximativ 1 milion de euro către trei firme pentru pază şi conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege specială. Chiar şi în condiţiile în care statul nu are niciun beneficiu, conducerea CIM Krivoi Rog are o atitudine ostilă faţă de personalul român.

Claudiu Năsui, ministrul economiei, spune că este o reminiscenţă a economiei socialiste planificate deţinute de stat. A fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state din lagărul socialist, în anul 1986. România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a ~1 miliard de dolari) pentru construcţie.

În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleţi de fier pentru a produce oţel. În total, statul român ar fi trebuit să primească ~30 de milioane de tone de peleţi timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159 mii de tone. Adică 0.53% din cât trebuia să primească.

Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

În baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 şi a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994 (Protocolul), volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând cca. 27% din valoarea întregului proiect.

România a investit, până în prezent, cca. 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aprox. 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile calculate de Banca Comercială Română.

„Este o reminiscenţă a economiei socialiste planificate deţinute de stat. A fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state din lagărul socialist, în anul 1986. România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a ~1 miliard de dolari) pentru construcţie. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleţi de fier pentru a produce oţel. În total, statul român ar fi trebuit să primească ~30 de milioane de tone de peleţi timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159 mii de tone.

Adică 0.53% din cât trebuia să primească. O altă „bună afacere” a statului. Să ne înţelegem bine: de 22 de ani acest combinat nu mai funcţionează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere şi-au marcat pierderea şi au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuţie naţională. Statul român, însă, a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest maldăr de fier din care se fură anual, cam orice. 

Sunt nenumărate reportaje făcute de televiziunile româneşti care arată aproape an de an că din combinat, adică ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru. "Investiţia" aceea a ajuns o epavă", a spus ministrul economiei.

Statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999 încoace, aproximativ 1 milion de euro către trei firme pentru pază şi conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege specială.