Măsurile populiste ale parlamentarilor ar putea împinge deficitul bugetar al României la 4,4% din PIB în 2017

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deficitul bugetar al României va creşte în 2017 până la 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB) dacă se vor aplica amendamentele votate luni de către parlamentari, care prevăd creşterea salariilor şi sporurilor angajaţilor de la stat, se arată într-un raport publicat marţi al analiştilor ING.

„Implementarea deciziilor menţionate anterior şi lipsa unor măsuri compensatorii ar duce deficitul bugetar pentru anul viitor la 4,4% din PIB, în condiţiile în care deja sunt programate mai multe reduceri de taxe prociclice începând cu ianuarie 2017, prin Codul Fiscal“, arată analiştii ING. 

Luni seara, deputaţii comisiilor reunite de muncă şi buget au adus mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016, care prevede mai multe creşteri salariale pentru angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi pentru salariaţii din învăţământ, precum şi creşterea sporurilor acordate medicilor.

Analiştii anticipează că, în urma adoptării acestor măsuri, şi alte categorii de bugetari vor solicita creşterii de salarii. 

„Notificarea Curţii Constituţionale de către Guvern sau retrimiterea înapoi în Parlament de catre preşedinte sunt singurele posibile obstacole. Preşedintele a anunţat deja că va trimite înapoi spre reexaminare o lege care taie 102 taxe parafiscale (impact de 0,2% din PIB)“, se arată în raport. 

Dacă măsurile vor fi aplicate, analiştii ING se aşteaptă la reducerea investiţiilor după alegeri. De altfel, şi premierul Dacian Cioloş a arătat că măsurile populiste votate în Parlament vor determina creşterea deficitului bugetar sau tăierea cheltuielilor pentru investiţii. Premierul a declarat marţi, la Adevărul Live, că măsurile adoptate în ultimele luni de Parlament, legate de creşteri salariale, însumează peste 9 miliarde de lei, mai mult de 1% din PIB. 

Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, luni seară, că majorările salariale adopate au doar „o miză electorală“, catalogându-le „pomeni electorale care sunt promise fără niciun fel de resurse bugetare“.