Marii retaileri susţin că legea „51% alimente româneşti“ îi favorizează pe producătorii din Bulgaria şi Ungaria şi că va genera scumpiri

Legea care obligă marele reţele de hipermarketuri să vândă cel puţin 51% alimente româneşti nu-i ajută, în realitate, pe producătorii români, pentru că obligă marile reţele comerciale să încheie contracte cu producători regionali, categorie în care intră şi producătorii din Bulgaria şi Ungaria, a declarat Florin Căpăţână, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), pentru News.ro.

Reprezentantul AMRCR mai susţine că legea ar putea determina o creştere a preşurilor, deoarece retailerii nu mai pot factura către producători anumite servicii precum logistică, marketing şi promovare.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea prin care marile magazine sunt obligate să comercializeze produse alimentare provenite din România în proporţie de cel puţin 51%. Legea a fost criticată de reprezentanţii retailerilor şi ai patronatelor, în condiţiile în care interzice comercianţilor să perceapă taxe suplimentare, cum ar fi taxa de raft. 

Însă reprezentanţii marilor reţele comerciale susţin că au descoperit prima scăpare majoră a actului normativ. „În lege scrie că trebuie încheiate contracte cu producători regionali, nu cu producători din România. Producători regionali pot fi şi din Bulgaria, şi din Ungaria. Nu este specificat clar despre ce regiuni este vorba“, a afirmat Căpăţână, pentru News.ro.

Mai mult, această lege ar putea duce la perturbări ale pieţei, la renegocieri de contracte într-un timp extrem de scurt şi la creşterea preţurilor, prin faptul că retailerii nu mai pot factura anumite servicii legate de logistică, marketing şi promovare. „Marii retaileri sunt obligaţi să-şi reanalizeze politicile comerciale, să renegocieze contracte în mijlocul desfăşurării acestora, să renunţe la facilităţi şi servicii oferite pentru promovarea produselor locale, inclusiv cele româneşti şi să se orienteze pentru a găsi modalităţi de a susţine un flux financiar imens, impus fără justificare. Apreciem că toate acestea se vor răsfrânge asupra preţurilor la raft şi vor avea repecursiuni majore şi asupra programelor de susţinere a producătorilor locali“, se arată într-un comunicat transmis de AMRCR.

Reprezentanţii marilor lanţuri de retail remarcă faptul că, în definiţia dată lanţului scurt de aprovizionare, nu apare menţionat cuvântul „retailer“, ceea ce ar lăsa loc de interpretări. Potrivit proiectului, „lanţul scurt de aprovizionare este un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică la nivel local şi regional şi relaţii strânse între producători, procesatori şi comercianţi“.

Deocamdată, retailerii nu au estimări clare legate de efectele legii. Totuşi, reprezentanţii sectorului de retail susţin că există retaileri în România care au peste 70% produse româneşti la raioanele de legume, fructe, carne, ouă şi lapte. Retailerii avertizează că această lege îi va penaliza îm primul rând pe consumatori, care au o posibilitate mai mică de a alege produsele preferate. 

Deputatul PNL Nini Săpunaru, unul dintre iniţiatorii legii privind comercializarea produselor româneşti în supermarketuri, a declarat, luni, după promulgarea legii, că nu a văzut câine plecat de la măcelărie, pentru că profiturile marilor lanţuri comerciale sunt foarte mari în România şi, în plus, preţurile sunt la nivelul cel mai mare.

„Legea în ansamblu intră în vigoare la trei zile de la promulgare, deci în ceea ce priveşte taxele de listare, interzicerea înţelegerilor de preţuri şi celelalte comisioane ascunse pe care magazinele le percepeau de la producătpri şi fermireri, vor dispărea“, a spus deputatul PNL.