Majoritatea băncilor care au dat credite în franci elveţieni au fost refractare la soluţiile propuse de debitori, acuză reprezentanţii datornicilor

Băncile cu credite în franci elveţieni în portofolii nu au luat în calcul propunerile înaintate în cadrul negocierilor de către AURSF (Asociaţia Utilizatorilor de Servicii Financiare) şi reprezentanţii legali ai debitorilor, avansând în cel mai bun caz doar soluţii proprii, care au au putut fi negociate şi doar corectau unele abuzuri anterioare.

"Nicio bancă nu a luat în calcul propunerea noastră, doar unele au venit cu soluţia lor, nenegociabilă. Ca şi la început, când au semnat contractele de credit şi nu au negociat, nici acum nu au negociat nimic", a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF.

Bancherii au evitat Protecţia Consumatorilor

Reprezentantul debitorilor a arătat că instituţiile de credit nu au fost de acord ca reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor să participe la negocieri, la sediul acesteia, acceptând întâlnirile doar la sediile proprii.

"Discuţiile au fost elaborate, pe parcursul a multe ore, le-am prezentat simulări diferite, cu cifre concrete pe baza portofoliului de clienţi pe care i-am reprezentat, prin care le demonstrăm că băncile ies în câştig cu un discount acordat debitorilor decât dacă le vând recuperatorilor, iar în câţiva ani ar recupera banii de la clienţi", a spus la rândul său Andreea Cristoforidis, un alt reprezentant al grupului de clienţi în procesul de negociere.

Voivozeanu a punctat că, astfel, grupul va putea demonstra Băncii Naţionale, care a îndemnat de multe ori clienţii să meargă la bănci pentru negocieri, că acestea nu sunt flexibile şi dispuse să împartă riscul cu debitorii.

"Aşadar, ne vom îndrepta atenţia către Parlament pentru o lege în acest sens. Deja am depus un memoriu la Guvern, Parlament şi la Ministerul Finanţelor", a precizat Voivozeanu.

Ce au negociat băncile

Singura bancă, pe lângă Banca Transilvania, care a propus o ofertă concretă de conversie a creditelor în lei a fost Raiffeisen Bank, cu o marjă de 3% adăugată la indicele ROBOR la 3 luni, însă fără a negocia pe marginea ofertei.

"Din 181 de credite la Raiffeisen pentru 160 de debitori, în 83 de cazuri marja era de peste 7%, maximul ajunge la 9,83%. În 112 cazuri din 181 de dosare, debitorii au rambursat după 7-8 ani sub 15% din sold.
În situaţia în care marja băncii nu depăşeşte 7%, comisionul de administrare variază între 0,15% şi 0,23% aplicat lunar la sold, astfel că marja de cost sare de 7%. Aşadar, acest mit al debitorilor în CHF cu costuri mici este fals", a menţionat Alin Iacob, preşedintele AURSF.

Prin reducerea marjei de dobândă la transformarea creditelor în lei, ratele clienţilor Raiffeisen scad cu 5%-20%, dar simulările oferite de bancă arată că o apreciere a indicelui ROBOR cu un punct procentual faţă de nivelul din prezent ar recupera diferenţa de cost provenită în urma conversiei, astfel că rata ar urca peste valoarea pe care debitorul o plăteşte la momentul actual în franci elveţieni.

"Practic, Raiffeisen nu oferă nicio reducere, doar corectează nişte abuzuri din trecut referitoare la marje şi comisioane de administrare", a punctat Cristoforidis.

La rândul său, OTP Bank, care iniţial a refuzat întâlnirile cu AURSF şi GCCC, a participat la două runde de discuţii, susţinând că au luat demersul asociaţiei în serios.

Conducerea băncii le-a promis participanţilor la negocieri că va înainta până la începutul toamnei o ofertă clienţilor cu credite în CHF, care va include un discount la sold şi la marja de dobândă, ofertă oarecum similară cu cea a Băncii Transilvania pentru debitorii Volksbank.

De altfel, doar Volksbank şi OTP au fost reprezentate la discuţii de conducerea executivă a băncii, pentru restul participând reprezentanţi la nivel de direcţii, în special cea juridică.

Celelalte instituţii de credit implicate, respectiv BancPost, Banca Românească, Credit Europe Bank şi Piraeus Bank, nu au prezentat nicio ofertă concretă şi nici nu au acceptat propunerile reprezentanţilor debitorilor.

"Băncile au spus că analizează situaţia, încă se gândesc. Băncile gândesc mult, de câteva luni. Au tras de timp şi au aşteptat să expire mandatul pentru negociere, încă gândesc", a mai spus Iacob.

Ultima soluţie: legea conversiei creditelor în valută

Grupul de Clienţi cu Credite în CHF a demarat în martie, împreună cu AURSF, un proces de negociere cu şapte bănci (Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP şi Credit Europe Bank) pentru 1.500 de persoane, în baza unei împuterniciri notariale.

Clienţii au vizat, în cadrul negocierilor, reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia în lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.

Reprezentanţii debitorilor în CHF spun că singura variantă fezabilă rămâne adoptarea unei legi care să rezolve situaţia, întrucât s-a demonstrat că băncile sunt inflexibile şi nu se întâlnesc cu clienţii la mijlocul drumului, împărţind povara costurilor, aşa cum a recomandat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.