Magazinele alimentare, extrem de atractive pentru investorii imobiliari

Un nou raport realizat de JLL & Union Investment evidenţiază creşterea tranzacţiilor cu spaţii ocupate preponderent de retaileri alimentari. Ponderea acestora a ajuns în 2020 la 22% din totalul investiţiilor imobiliare în sectorul de retail european, faţă de 6% în 2016.

Piaţa imobiliară a retailului alimentar a rezistat incertitudinii economice, pandemia COVID-19 oferind noi oportunităţi de creştere şi sporind apetitul investitorilor. Această evoluţie ar putea contribui la o revenire a sectorului de retail în piaţa investiţiilor imobiliare, tendinţă ce îşi face simţită prezenţa şi în România.

Sectorul de retail a pierdut în ultimii ani din interesul investitorilor, în detrimentul proiectelor de birouri şi industriale.  Nici piaţa de investiţii din România nu a făcut excepţie, fiind dominată în ultimii 6 ani de tranzacţiile cu birouri. În 2019, 23% din volume au fost cu spaţii de retail, iar în 2020 ponderea s-a redus la doar 4%.

”Succesul reţelelor de retail alimentar şi implicit al schemelor ancorate de acest tip de magazine se vede şi din datele privind cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, care a crescut cu 2,2% în 2020 în principal datorită creşterii cu 5% a vânzărilor de produse alimentare. În acelaşi timp, ultimul an a marcat ascensiunea unor formate de retail operate de companii locale, precum DCN EU sau La Cocoş, care au reuşit să se poziţioneze cu succes pe o piaţă dominată autoritar de jucări internaţionali. Cu siguranţă performanţa excelentă a acestor magazine va atrage atenţia investitorilor care au fonduri disponibile pentru proiecte de retail”, a declarat Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL România. 

Potrivit raportului "The European Grocery Real Estate Market" realizat de JLL şi Union Investment, activele imobiliare închiriate sau deţinute de operatori de retail alimentar, care au atras 6,7 miliarde de euro în 2020, vor continua să fie în atenţia investitorilor şi în 2021.

Rezistenţa sectorului în timpul pandemiei a făcut ca randamentele pentru proprietăţile de calitate destinate sectorului alimentar din Europa să continue să înregistreze o comprimare, ceea ce demonstrează un apetit crescut al investitorilor.

Deşi există încă incertitudini în ceea ce priveşte implicaţiile pe termen lung ale pandemiei, raportul încearcă să identifice tendinţele care vor afecta piaţa imobiliară destinata retailului alimentar:

În ciuda creşterii vânzărilor online de produse alimentare în timpul pandemiei, ne aşteptăm ca această rată de creştere după pandemie să încetinească. 

Activele imobiliare ancorate de magazine alimentare s-au dovedit a fi unul dintre cele mai rezistente segmente ale pieţei de investiţii de retail. Soliditatea acordurilor încheiate de către retailerii din sectorul alimentar a consolidat atractivitatea acestui segment de piaţă în timpul pandemiei. 

Sectorul este capabil să ofere atât proprietăţi premium care să aducă venituri pe termen lung pentru investitorii care nu vor să-şi asume un risc prea mare, cât şi produse mai vechi şi care au contracte de închiriere pe perioade mai scurte, dar cu posibilităţi de creştere. 

Populaţia urbană în creştere va crea oportunităţi pentru magazinele de produse alimentare bine conectate. În pofida pandemiei, migraţia către oraşe va continua. Prin urmare, magazinele de produse alimentare bine conectate în cadrul aglomerărilor urbane în creştere pot atrage noi clienţi. 

Schimbările în preferinţele clienţilor vor fi principalele motoare ale consumului de produse alimentare, cu accent pe sustenabilitate, accesibilitate şi calitate.

Aceste schimbări vor necesita o evaluare continuă a portofoliilor actuale de magazine. Schimbarea preferinţelor de cumpărare determinată de factori demografici, schimbarea tiparelor de muncă, tehnologie şi sustenabilitate vor fi factori cheie pentru performanţa diferitelor formate de magazine alimentare. Adaptabilitatea va fi esenţială pentru ca sectorul alimentar să răspundă rapid la aceste preferinţe în schimbare.