Lucrezi în ture? Cum ţi se plăteşte concediul medical şi cel de odihnă

Pentru calculul anumitor perioade din Codul muncii se pot folosi ca reper atât zilele lucrătoare (de ex. un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare în caz de concediere art. 75 alin. 1), cât şi zilele calendaristice (de ex. 60 de zile calendaristice în cazul compensării muncii suplimentare prin ore libere plătite art. 122 alin. 1).

Potrivit art. 145 alin. (1) din Codul muncii, republicat, durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile, în conformitate cu art. 145 alin. (2) din Codul muncii.

Dar pentru un program de muncă în ture de 12 ore, urmate de 24 ore libere? Specialiştii în legislaţia muncii, amintesc că, potrivit alin. (3) al art. 145, sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

„Calculul concediului de odihnă se efectuează pe zile lucrătoare, nu pe zile calendaristice. Aşadar, fără a distinge în funcţie de modalitatea de organizare a timpului de lucru, legea prevede că salariaţii au dreptul la concediu de odihnă anual de minimum 20 de zile lucrătoare.

Ca atare, salariaţii care lucrează în ture au dreptul la concediu de odihnă anual de 20 de zile lucrătoare, atât timp cât legiuitorul nu a înţeles să reglementeze în mod special concediul de odihnă la care au dreptul salariaţii al căror program de lucru este organizat în ture”, susţin specialiştii.

Potrivit acestora, cei care lucrează în astfel de ture, au dreptul, totodată, şi la repaus săptămânal de 2 zile, care se acordă de regulă sâmbăta şi duminica. Dacă repausul săptămânal nu se acordă sâmbăta şi duminica, atunci salariatul va beneficia de alte 2 zile consecutive de repaus săptămânal, plus un spor la salariu.

În sensul juridic comun acceptat de practică, zile lucrătoare sunt cele 5 zile calendaristice ale săptămânii de luni până vineri care nu reprezintă repaus săptămânal, cele 2 zile calendaristice de repaus săptămânal fiind deci zile nelucrătoare.

Astfel, calculul concediului de odihnă se realizează prin scăderea dintr-o anumită perioadă calendaristică a zilelor nelucrătoare şi a celor prevăzute la art. 145 alin. (3) din Codul muncii, republicat, astfel încât să rezulte 20 de zile lucrătoare acordate salariatului, ca minimum al duratei CO anual. Cu alte cuvinte, concediul de odihnă se acordă în zile lucrătoare, excluzându-se din şirul lor zilele nelucrătoare.

De exemplu, dacă tura salariatului cade în zilele de sâmbătă şi/sau duminică, concediul de odihnă se calculează de luni până vineri, sâmbăta şi duminica fiind zile nelucrătoare, acordarea concediului de odihnă neputându-se realiza în zile nelucrătoare.

În ceea ce priveşte concediu medical, conform art. 57 din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate din 05.01.2018, din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate în zile calendaristice, se plătesc zilele lucrătoare. La stabilirea numărului de zile ce urmează a fi plătite se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare, precum şi cele referitoare la stabilirea programului de lucru, prevăzute prin contractele colective de muncă.

Aşadar, la stabilirea numărului de zile pe care angajatorul trebuie să le plătească, va avea în vedere zilele lucrătoare conform programului de lucru.