Analiză Leul se va deprecia în continuare. Cum influențează pachetele de măsuri fiscale economia României

România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, dar dispune, teoretic, de un anumit spațiu fiscal, având un raport datorie/PIB relativ redus, de 56%, susțin analiștii.

Potrivit acestora, principalele riscuri rămân legate de politica fiscală și de gestionarea datoriei publice.

Pe de altă parte, deși riscul retrogradării ratingului s-a diminuat, obținerea unui consens politic asupra unor reforme suplimentare ar putea fi dificilă.

„Deși noile măsuri fiscale sunt considerate șocuri tranzitorii, ne așteptăm ca presiunile inflaționiste să rămână ridicate pentru o perioadă mai lungă, amplificate și de posibile noi majorări de taxe. În aceste condiții, nu anticipăm schimbări majore de politică monetară din partea BNR în perioada imediată, chiar dacă economia încetinește vizibil. BNR menține dobânda-cheie la 6,5% din august 2024, iar această poziție este probabil să rămână neschimbată. Creșterea economică rămâne modestă — PIB-ul este așteptat să avanseze cu aproximativ 1,5% în acest an — iar cererea internă este relativ slabă. Totuși, pentru banca centrală, stabilitatea prețurilor rămâne prioritatea absolută”, susțin analiștii firmei globale de servicii financiare Ebury.

În plan extern, stimulentul fiscal masiv al Germaniei ar trebui să susțină cererea pentru exporturile românești anul viitor, compensând parțial slăbiciunea consumului intern. În plus, o scădere a incertitudinii globale și continuarea absorbției fondurilor europene din programul PNRR (NextGenerationEU) reprezintă factori pozitivi pentru activitatea economică locală, susțin aceștia.

Creșterea TVA a majorat inflația

Primul pachet de reforme propus de autoritățile române a fost adoptat rapid și a inclus creșteri inițiale de taxe și reduceri moderate ale unor cheltuieli, pentru a genera venituri suplimentare imediate.

Al doilea pachet, negociat îndelung, a presupus majorarea cotelor de TVA la 21% și 11%, creșterea impozitului pe dividende la 16%, creșterea accizelor la carburanți, alcool și tutun, precum și alte reforme structurale.

„Chiar și așa, aceste măsuri sunt insuficiente pentru a readuce România aproape de ținta europeană de deficit de 3%. Reformele propuse au primit numeroase critici pentru lipsa lor de ambiție, o perspectivă pe care, în parte, o împărtășim. Cu toate acestea, pachetele adoptate sunt suficiente, în opinia noastră, pentru a evita pe termen scurt riscul unei retrogradări a ratingului de țară. FMI estimează reducerea deficitului de la 9,3% din PIB în 2024 la aproximativ 5,8% în 2026 — o prognoză pe care o considerăm ușor optimistă, dar care reflectă totuși o tendință mai pozitivă în evaluările instituțiilor internaționale privind România”, se arată în analiză.

BNR va interveni în continuare pentru menținerea cursului valutar

Analiștii susțin că BNR nu va reduce dobânzile prea curând, însă consideră că banca centrală va continua să intervină în piața valutară. „O revenire la un regim de ancorare informală a cursului pare improbabilă, dar intervenții pentru limitarea volatilității și a unei eventuale deprecieri accelerate a leului sunt foarte posibile. România este cunoscută pentru gradul ridicat de transmitere a mișcărilor de curs în inflație, ceea ce face ca orice volatilitate valutară să fie foarte sensibilă din punct de vedere macroeconomic, mai ales în actualul context inflaționist.

Ne menținem prognoza privind evoluția leului și anticipăm o depreciere ușoară și controlată a acestuia. Principalele riscuri rămân legate de politica fiscală și de gestionarea datoriei publice. Deși riscul retrogradării ratingului s-a redus, obținerea unui consens politic asupra unor reforme suplimentare ar putea fi dificilă. Tensiunile potențiale din interiorul coaliției de guvernare nu pot fi excluse, iar acest lucru ar putea afecta evoluția leului în perioada următoare”, precizează analiștii.

Pe baza acestor evoluții, prognozele noastre pentru cursurile valutare rămân:

• USD/RON – scădere treptată spre 4,22 până în 2026;

• EUR/RON – creștere moderată spre 5,12;

• GBP/RON – avans spre aproximativ 5,92.

CE a revizuit în scădere creșterea economică a României

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB-ului României, estimând un avans modest de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, pe fondul consolidării fiscale care frânează atât consumul privat, cât și pe cel public, deja afectat de inflația ridicată.

Prognoza de toamnă este revizuită în scădere faţă de estimările de la începutul anului, când Comisia miza pe o creştere economică de 1,4% în 2025 în România.

Totuşi, economia continuă să crească datorită redresării treptate a investiţiilor private, accelerării cheltuielilor finanţate prin PNRR şi îmbunătăţirii semnificative a exporturilor nete.

În 2027, creşterea reală a PIB-ului este prognozată la peste 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce.

Piaţa muncii este aşteptată să se răcească, în timp ce încetinirea consumului privat, puternic dependent de importuri, combinată cu exporturi reziliente ar trebui să reducă treptat deficitul extern ridicat.

Deficitul bugetar general de 9,3% din PIB în 2024 este estimat să scadă la 8,4% în 2025 şi 6,2% în 2026 ca urmare a pachetelor fiscale adoptate de Guvern anul acesta.

Economia UE crește peste așteptări în 2025, în ciuda tarifelor impuse de Trump. Polonia și Spania sunt noile motoare economice ale Europei, în timp ce Germania și Franța au o evoluție modestă| Prognoza economică pentru România

Economia UE crește peste așteptări în 2025, în ciuda tarifelor impuse de Trump. Polonia și Spania sunt noile motoare economice ale Europei, în timp ce Germania și Franța au o evoluție modestă| Prognoza economică pentru România

Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a României în 2025, la doar 0,4%

Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a României în 2025, la doar 0,4%

Este nevoie de noi măsuri fiscale

Comisia avertizează însă că, în lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală şi de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne persistent ridicat, menţinând datoria publică pe o traiectorie ascendentă în anii următori. Cheltuielile cu pensiile şi salariile din sectorul public, precum şi subvenţiile, continuă să apese semnificativ asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În privinţa inflaţiei, Comisia Europeană anticipează o scădere treptată în 2025 şi 2026, pe fondul temperării preţurilor la energie şi al normalizării lanţurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflaţiei este considerat vulnerabil în faţa unor noi şocuri externe sau a unor creşteri suplimentare de taxe indirecte.

Rata şomajului este proiectată să rămână relativ stabilă, dar dinamica modestă a economiei şi costurile mai mari cu forţa de muncă pot frâna crearea de locuri noi de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.