Legea care permite exproprierea terenurilor pentru lucrări de interes public major, retrimisă în Parlament
0Preşedintele Klaus Iohannis, a trimis vineri, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, care defineşte „lucrările de interes public major”, obiecţiile şefului statului vizând sintagma „pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale”.
Legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică defineşte „lucrările de interes public major”.
Potrivit art. 5 din legea menţionată, vor intra în această categorie lucrările care se declară de interes naţional şi traversează localităţi, drumuri judeţene, orăşeneşti şi comunale şi asigură legăturile cu municipii, oraşe şi comune, fiind necesare pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale, lucrările privind producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajări hidroenergetice.
”Sintagma „pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale” este neclară şi, aparent, incompatibilă cu utilitatea publică declarată pentru lucrări de interes naţional. Totuşi, includerea acestei categorii de lucrări în sfera lucrărilor de „interes public major” ar putea fi justificată prin prisma unei însumări mai ample de interese locale ce ar putea excede planului local, însă acest aspect ar trebui să fie clarificat în cuprinsul normei.
În ceea ce priveşte includerea în sfera „lucrărilor de interes public major” a lucrărilor „privind producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajări hidroenergetice”, considerăm că norma este lipsită de predictibilitate şi ar putea genera dificultăţi în aplicare”, explică preşedintele..
Din modul de redactare a normei, această categorie de lucrări nu este circumstanţiată vreunui tip de interes (local/naţional) ceea ce permite, în aplicare, interpretarea potrivit căreia ar putea fi considerate lucrări de interes public major orice lucrări privind producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, consideră Iohannis.
”Din această perspectivă, apreciem că se impune stabilirea, prin lege, a unor criterii clare care să permită încadrarea acestor tipuri de lucrări în sfera „lucrărilor de interes public major””, menţionează Preşedinţia, adăugând că ”circumstanţierea este cu atât mai importantă cu cât legiuitorul trebuie să aibă în vedere, pe de o parte, echilibrul dintre nevoia de dezvoltare socio-economică şi nevoia de protecţie a mediului, iar pe de altă parte, respectarea angajamentelor internaţionale ale României”.
”În ceea ce priveşte evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice şi private care pot avea efecte semnificative asupra mediului, semnalăm că Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, prin art. 18 alin. (5) instituie o excepţie de la emiterea acordului de mediu pentru proiectele care trebuie realizate din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, şi în lipsa unor soluţii alternative la acestea, însă numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa reţelei Natura 2000”, aminteşte preşedintele..
În opinia şefului statului, legea trebuie reanalizată de către Parlament şi din perspectiva respectării angajamentelor internaţionale ale României.
”În acest sens, se impune a fi avute în vedere şi dispoziţiile Legii nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, ale Legii nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, ale Legii nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, ale Legii nr. 14/1995 pentru ratificarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea), semnată la Sofia la 29 iunie 1994, precum şi cele ale Legii nr. 389/2006 pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003”, explică Iohannis.