Legea achiziţiilor publice a fost modificată: contractele „mici“ se pot încheia fără publicarea prealabilă în SEAP a anunţului şi documentaţiei

Guvernul a modificat şi completat legislaţia achiziţiilor publice, astfel încât contractele mici – pentru care nu sunt precizate însă limitele – să poată fi încredinţate direct, fără publicarea anunţului în SEAP. Autoritatea contractantă va putea aplica procedura simplificată sau achiziţia directă, pentru loturi individuale.

Guvernul a modificat şi completat legislaţia achiziţiilor publice, una dintre noutăţi fiind „crearea cadrului legal care va permite, ulterior, prin detalierea în legislaţia secundară, încheierea de contracte fără publicarea prealabilă în SEAP a anunţului şi documentaţiei”. Este vorba aici despre achiziţiile directe mici realizate de autorităţile contractante, în cazul cărora utilizarea platformei electronice actuale s-a dovedit a nu aduce eficienţă, ci mai degraba o birocratizare inutilă.

Pe de altă parte, Guvernul susţine că a clarificat condiţiile şi modalităţile de aplicare a procedurii simplificate, „stabilindu-se clar că această procedură se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, a acordurilor-cadru şi a concursurilor de soluţii a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile prevăzute de lege”. 

„Procedura simplificată reprezintă modalitatea de realizare a achiziţiilor publice sub pragurile impuse de legislaţia europeană, prin publicare numai la nivel naţional şi cu utilizarea de termene mai scurte şi cerinţe minimale necesare pentru îndeplinirea contractului”, a informat Executivul.

Potrivit comunicatului, este clarificată situaţia de excepţie de la art. 19 din Legea nr. 98/2016, astfel încât autoritatea contractantă să poată aplica procedura simplificată sau, după caz, achiziţia directă, pentru loturi individuale, atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege. Este precizat dreptul autorităţii contractante de a solicita operatorilor economici participanţi în comun la procedura de atribuire să adopte sau să constituie o anumită formă juridică numai după declararea ofertei câştigătoare şi sub rezerva ca această condiţie să fi fost prevăzută fie în documentaţia de atribuire, fie în anunţul de participare.

„Se introduce obligaţia autorităţii contractante de a solicita ofertantului/candidatului să precizeze, în ofertă sau în solicitarea de participare, datele de identificare ale subcontractanţilor propuşi, numai dacă aceştia din urmă sunt cunoscuţi la momentul depunerii ofertei sau solicitării de participare”, se precizează în documentul citat.

O altă nouă prevedere specifică faptul că nu poate fi aplicat criteriul costului/preţului cel mai scăzut în cazul atribuirii contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de proiectare şi execuţie. Clarificarea legislativă este necesară pentru a aduce un aport mai mare calităţii în raport cu preţul pentru contracele de lucrări care implică şi partea de proiectare.

Pe de altă parte actul normativ precizează că persoana care se consideră vătămată se poate adresa atât Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cât şi instanţei de judecată. De asemenea, va fi mai explicită prevederea privind modul de curgere a termenului de soluţionare a contestaţiei, prevăzându-se expres că acesta este de 20 de zile lucrătoare de la data primirii copiei dosarului achiziţiei publice de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în urma transmiterii acestuia de către autoritatea contractantă odată cu punctul său de vedere asupra contestaţiei, pentru a se evita prelungirea artificială a termenului de soluţionare a contestaţiei. Se va aplica un termen unitar, respectiv 5 zile lucrătoare, de comunicare a întâmpinării către instanţa de judecată de către intimat, întrucât cele 5 zile calendaristice pot implica şi zile libere, astfel se poate reduce în practică la 3 zile lucrătoare.

În şedinţa din 14 decembrie 2017 Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care reglementează modul de realizare a controlului ex-ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii. Scopul actului normativ este de a  reglementa, la nivel superior legislativ, aria de cuprindere, autoritatea juridică a controlului ex-ante, obligaţiile autorităţilor contractante în relaţie cu controlul ex-ante, precum şi modul de derulare a acestui control. Adoptarea în regim de urgenţă a măsurilor de flexibilizare şi armonizare a sistemului achiziţiilor publice va reduce riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene, şi al amânării/întârzierii implementării unor proiecte de investiţii majore, cu impact social şi economic la nivel naţional sau local.

Ordonanţa de urgenţă adoptată miercuri are în vedere corelarea, inclusiv în sensul urmărit de legislaţia europeană, şi clarificarea prevederilor din cele trei legi - Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, precum şi Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, întrucât anumite prevederi ale acestora au fost modificate pe parcursul procesului de adoptare în Parlament.