Lazea: Elitele au dispreţuit „talpa ţării”, crezând că România se dezvoltă indiferent cum trăiesc săracii

Una dintre erorile fundamentale ale elitelor româneşti pe tot parcursul istoriei moderne a fost că au crezut că soarta celor mulţi şi nevoiaşi este irelevantă pentru dezvoltarea economică, a declarat luni Valentin Lazea, economistul-şef al BNR.

„Cu alte cuvinte, că se poate dezvolta România, chiar dacă «talpa ţării» o duce prost. Capitalismul românesc după '89 nu a adus nimic nou sub soare, iar inegalităţile s-au accentuat şi s-a menţinut dezinteresul pentru «talpa ţării»", a spus Lazea la lansarea unui studiu privind evoluţia capitalismului în România.

El a menţionat că declaraţia este făcută în nume personal, fără să reprezinte poziţia băncii centrale.

"Voi exemplifica acest dispreţ sau dezinteres al elitelor pentru «talpa ţării» cu patru exemple, patru politici care nu au ţinut deloc cont după 1990 de ceea ce se va întâmpla cu «talpa ţării»", a adăugat Lazea.

Autorităţi neinteresate

Unul dintre acestea este eliminarea repartiţiilor obligatorii la ţară pentru medici şi profesori. "Era clar că dacă nu laşi o formă care să trimită profesori sau medici la ţară că va duce la depopularea acelor zone. Nu a interesat acest aspect elitele româneşti", a spus Lazea.

De asemenea, sistemul pensiilor ocupaţionale, împărtăşit mai ales la sfârşitul anilor '90 de mai multe categorii profesionale, printre care avocaţii, este alt exemplu invocat de Lazea.

Cota unică este o altă măsură care la nivel microeconomic a avut un plus, însă la nivel macro a avut minusuri, consideră Lazea. "A fost o măsură prociclică şi a pus gaz pe foc într-o perioadă în care economia era şi aşa în fierbere şi a fost un minus şi din punct de vedere social", a afirmat Lazea.

Al aspect menţionat de el este neglijarea dezvoltării căilor ferate, mijloc de transort utilizat în special de persoanele nevoiaşe, care au beneficiat de fonduri semnificativ de mici faţă de transportul rutier.

Săracii au profitat şi ei cât au putut

"Dar şi talpa ţării caută rente şi răspunsul politicilor la acestă nepăsare a fost prin politici pupuliste. Vă dau trei exemple: preţ scăzut la energie şi gaz pentru toată lumea, alocaţii pentru copii pentru toată lumea, abonamente gratuite pe transport pentru toţi pensionarii, că merg, că nu merg. Toate aceste măsuri nu au redus decalajul între bogaţi şi săraci, ci au însemnat resurse irosite", a arătat Lazea.

Reprezentantul BNR a concluzionat că, istoric, elitelor nu le-a păsat de săraci, săracii au extras rente de unde au putut, iar statul a răspuns cu politici populiste.