Laserul de la Măgurele, în atenţia Bruxellesului. Ce stârneşte îngrijorarea Comisiei Europene

Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu l-a primit joi, 29 noiembrie, la Bruxelles, pe ministrul cercetării şi inovării, Nicolae Hurduc. Cei doi au discutat despre situaţia la zi în ceea ce priveşte implementarea proiectelor de cercetare cofinanţate din fonduri europene. Comisarul european a apreciat progresele înregistrate în ceea ce priveşte investiţiile europene în derulare în România în domeniul cercetării şi inovării.

O atenţie deosebită a fost acordată, în cadrul întâlnirii, situaţiei dificile cauzate de blocajul înregistrat în implementarea celei de-a doua faze a proiectului Infrastructura Luminii Extreme - Fizica Nucleară (ELI-NP) de la Măgurele, ce presupune instalarea unui sistem de fascicul luminos gamma.

Înaltul oficial european a semnalat îngrijorarea Comisiei Europene cu privire la aceste întârzieri şi a subliniat necesitatea găsirii unei soluţii cât mai rapide de către autorităţile române şi contractorul selectat de acestea pentru implementarea fazei a doua a proiectului, tocmai pentru a avea garanţia că proiectul ELI-NP va fi finalizat în cadrul perioadei de programare 2014 – 2020.

"Încurajez părţile implicate să încerce să ajungă rapid la un compromis, pentru a putea finaliza acest proiect în actualul exerciţiu bugetar. Este important, atât pentru Ministerul Cercetării şi Inovării, precum şi pentru comunitatea cercetătorilor din România, să evite o situaţie care, dincolo de pierderile financiare, ar afecta inclusiv credibilitatea şi reputaţia cercetătorilor români. În acest sens, le propun tuturor părţilor implicate în derularea proiectului ELI să avem o discuţie la nivel înalt, de data aceasta la Bruxelles, împreună cu colegul meu, Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, pentru a face o nouă încercare de a ieşi din acest impas. Proiectul laserului de la Măgurele este un proiect fanion nu doar pentru România, ci şi pentru cercetarea din întreaga Uniune Europeană", a declarat comisarul european Corina Creţu.

Îngrijorarea Comisiei Europene a apărut în urma disputei existente deja de ceva timp între beneficiarul proiectului - Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH) - şi consorţiul european EuroGammaS (EGS), care trebuie să livreze şi să instaleze sistemul de fascicul luminos gamma, în baza unui contract în valoare de 66 milioane de euro.

România beneficiază de o alocare de peste 22 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020, din care 422 milioane de euro sunt destinate cercetării publice.

Proiectul Infrastructura Luminii Extreme - Fizica Nucleară (ELI-NP), parte a infrastructurii paneuropene de cercetare, a început în perioada de finanţare 2007 – 2013, iar acum se află în faza a doua de implementare. Bugetul total se ridică la aproximativ 250 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată în cadrul Programului Operaţional pentru Competitivitate (COP). În prima fază a proiectului a fost construită o clădire specială pentru fascicule laser şi gamma şi pentru experimente, iar etapa a doua presupune construirea de maşini şi echipamente pentru un laser de 10 PW şi pentru un fascicul gamma, precum şi pentru instalarea acestora.