Italienii renunţă la agricultură pentru eoliene

În 20 de ani, firmele italiene au adunat 300.000 de hectare pe care au cultivat cereale, iar acum investesc în energie regenerabilă. Terenurile româneşti încă au potenţial pentru afaceriştii italieni, dar, pentru că sunt mult prea fragmentate, nu mai au căutare pentru agricultură.

Deţin 3,1% din terenul agricol lucrat, adică 9,4 milioane de hectare, iar acum vor să profite de potenţialul energetic românesc. Vorbim de investitorii italieni, care ar mai vrea să aducă bani în agricultură, însă se plâng că terenurile autohtone sunt prea fărâmiţate.

„În ultimele două luni nu am mai avut nicio cerere de la firmele italiene pentru o eventuală investiţie în sectorul agricol care să vizeze producţia de cereale. Firmele caută oportunităţi pentru a produce energie regenerabilă", arată Mario Iacarino, directorul general al Institutului Italian de Comerţ Exterior (ICE) din Bucureşti.

Iacarino mai spune că, pe lângă cel mai mare investitor pe acest segment - compania de utilităţi Enel -, potenţialii investitorii sunt firme medii şi care vor să achiziţioneze teren în zona Dobrogei şi în nordul ţării.

Interes pentru culturile de plante energetice

În energie eoliană, Enel are în plan proiecte de circa 200 de MW în Dobrogea. La finele lunii mai, compania a primit de la Autoritatea de Reglementare în Energie autorizaţia pentru înfiinţarea unui parc eolian de 34 de MW în comuna Valea Nucarilor din Tulcea, unde vor fi instalate 17 turbine.

„Avem câteva firme care sunt interesate de sectorul agricol, dar acestea caută terenuri pentru a cultiva rapiţă destinată producţiei de biodiesel", adaugă directorul ICE. Potrivit acestuia, România ocupă locul cinci ca suprafaţă agricolă în Europa.

Anul trecut, în România s-au cultivat doar 69.605 hectare cu plante energetice, potrivit Ministerului Agriculturii (de exemplu rapiţă sau soia). Printre cele mai importante firme ale investitorilor italieni se numără Riso Scotti (care produce orez), Lactitalia (lapte) şi Pangram (paste).