Italia face încă un pas pe drumul Greciei şi-şi scoate istoria la mezat

După ce grecii au încercat fără succes să vândă sau să concesioneze pe perioade îndelungate mai multe obiective turistice, italienii vor acum să privatizeze 50 de locuri incluse în patrimoniul cultural.

Fortăreaţa Orsini Odescalchi, palatul Villa Mirabello şi insula veneţiană San Giacomo se numără printre cele 50 de obiective de patrimoniu pe care guvernanţii de la Roma au decis să le scoată la vânzare în eforturile de a aduce bani în vistieria statului. Ei speră să obţină 500 de milioane de euro din privatizări, pe care le vor completa cu măsuri de austeritate care-i vor ajuta să economisească un miliard de dolari, totul în efortul de a menţine deficitul bugetar al statului sub 3% din Produsul Intern Brut, în linie cu recomandările Uniunii Europene. 

Astfel, din cauza încasărilor mai mici ale statului, dar şi a altor factori care pun presiune pe economie precum scăderea consumului, Grecia are un deficit de finţare de 11,1 miliarde de euro pentru următorul an şi jumătate. Aceşti bani se vor obţine cel mai probabil printr-o nouă restructurare a datoriei elene, spun economiştii. 

Fortăreaţa medievală Orsini Odescalchi, aflată la mai puţin de 50 de kilometri de Roma, a fost construită pentru Papa Nicolae al III-lea în anii 1270 şi poate fi cumpărată acum pentru 15 milioane de euro. Se spune că este bântuită, asta şi pentru că de la jumătatea secolului al XIX-lea a fost folosită ca închisoare. Între timp, a fost transformată în galerie de artă. 

Insula veneţiană San Giacomo, aflată la nord-vest de Murano, este şi ea de vânzare. Înainte de a fi transformată în bază militară, în 1800, a fost locuită doar de călugări încă din secolul al XI-lea. 

Alt obiectiv din patrimoniu scos acum la vânzare este palatul Villa Mirabello, aflat în apropiere de Milano. A fost construit în secolul al XVIII-lea de cardinalul Durini. 

„Adevărul este că fiecare guvern din Europa caută căi de a strânge bani oricum poate. Costurile de întreţinere a acestor proprietăţi pot fi uriaşe şi doar mentenanţa poate reprezenta o cheltuială inimaginabilă”, explică expertul imobiliar Rupert Fawcett. 

Cu paşi rapizi pe drumul Greciei?

În 2012, Grecia a demarat un program similar, prin care spera să obţină întâi 70 de miliarde de euro din vânzarea unor active precum insule, aeroporturi, porturi, companii şi chiar închirierea Acropolelor. Atena şi-a moderat apoi aşteptările la 50 de miliarde de euro, ba chiar s-a angajat să strângă aceşti bani din privatizări în schimbul împrumuturilor de la UE şi Fondul Monetar Internaţional. Planul s-a dovedit însă un eşec total, iar grecii au anunţat deja că vor avea nevoie de un nou împrumut. 

Miza era uriaşă – aducerea acestor bani la buget a reprezentat o condiţie fundamentală a acordurilor internaţionale pe care Grecia le-a încheiat cu FMI şi UE. A fost înfiinţată atunci şi o agenţie guvernamentală, care să se asigure că ţinta este atinsă. Trei ani mai târziu, Stelios Stavris este cel de-al treilea director al agenţiei în doar un an.