Isărescu: Sprijin aderarea la euro ca program naţional, nu neapărat ţinta 2019, care este foarte greu de atins
0Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a declarat că sprijină integrarea României în zona euro ca program naţional, însă nu neapărat ţinta 2019, care este foarte greu de atins.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, şi-a nunaţat din nou poziţia faţă de decizia politică de aderare la zona euro în 2019, declarând că sprijină iniţiativa pentru a avea un program naţional de care să ţină cont politicienii, lipsiţi de viziune pe termen lung, şi nu termenul avansat, greu de îndeplinit.
„De aceea şi spijin aderarea la euro, nu neapărat ţinta 2019 este cea pe care o spirijin, este foarte greu de atins. De aceea şi spun că este un proiect ambiţios dar ne trebuie un program naţional“, a spus ieri Isărescu, potrivit Mediafax. Guvernatorul a arătat că, deşi România nu a intrat bine pregătită sau total pregătită în UE, „de bine de rău“ a avut un program care a reprezentat o ancoră în perioada 2000-2007.
În urmă cu o lună, Isărescu afirma că nu are cum să nu susţină aderarea la zona euro în 2019, mai ales că vârsta nu-i mai permită să creadă în proiecte de decenii, sugerând că îşi doreşte trecerea la moneda unică în următorul mandat la conducerea băncii centrale.
Termen prematur pentru trecerea la euro
Analiştii Erste aratau într-un raport publicat în luna mai că obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este „foarte ambiţios“, o dată mai realistă fiind dincolo de 2021, astfel încât România să evite trecerea prematură la moneda europeană, în timp ce factorii de decizie par să ignore provocările şi riscurile statutului de membru.
„Ȋn ultimii ani, aderarea României la zona euro a devenit o ţintă mişcătoare. Ultimul termen menţionat acum este 2019. Considerăm acest nou termen ca fiind foarte ambiţios şi credem că o dată de aderare mai realistă ar fi dincolo de 2021“, se arată în raportul Erste.
Analiştii grupului austriac susţin că şi o dată ulterioară anului 2021 nu va fi uşor de atins fără deciziile dure pe care le presupune impulsionarea competitivităţii economiei. Restructurarea şi privatizarea companiilor de stat, creşterea veniturilor bugetare şi a absorbţiei fondurilor europene şi favorizarea investiţiilor în infrastructură în dauna cheltuielilor sociale sunt doar câteva dintre ele.
Pentru putea adopta moneda euro, România trebuie să îndeplinească mai multe criterii de convergenţă nominale, care sunt criteriile formale de aderare la zona euro. Pentru aderarea la moneda europeană sunt însă relevante şi criteriile de convergenţă reală, care furnizează o imagine mai exactă asupra capacităţii ţării de a face faţă presiunilor de competitivitate din zona euro.
Ţările care îşi propun să adere la zona euro trebuie să respecte cinci criterii nominale, aşa cum sunt definite de Tratatul de la Maastricht, anumite ţinte pentru deficitul bugetar, datoria publică, rata inflaţiei, evoluţia cursului de schimb, rata dobânzii pe termen lung.
Mai puteţi citi: