Isărescu lansează un nou avertisment pentru Guvern: S-a dat prea mult, nu s-a ţinut cont de cât poate duce economia României. S-a dat de lucru altor economii

Guvernatorul Mugur Isărescu a lansat miercuri un nou avertisment pentru Guvern, spunând că „s-a dat prea mult”, fără a ţine cont de cât poate să ducă economia, astfel că România a ajuns să importe prea mult. El a criticat, de asemenea, instabilitatea legislativă, dată de Ordonanţa 114.

Mugur Isărescu a anunţat că principalul risc sistemic identificat de Banca Naţională este cel legat de deteriorarea echilibrelor macroeconomice, pentru că deşi România a avut un ritm mediu anual de creştere de peste două ori mai mare decât UE, creşterea economiei româneşti a fost însă corelată cu o dinamică ridicată a importurilor. 

„Este bine că avem creştere economică, dar hai să vedem cum o obţinem. Dacă continuăm cu această tendinţă, mai devreme sau mai târziu trebuie să facem o corecţie şi orice corecţie costă şi nu e plăcut, e dureros”, a declarat miercuri Mugur Isărescu, la conferinţa de lansare a Raportului asupra Stabilităţii Financiare.

Guvernatorul a precizat că raportul încearcă să sugereze şi cum am putea rezolva problema dezechilibrelor macroeconomice, principalul risc sistemic identificat de BNR. Raportul se referă la mărimea deficitului bugetar, mărimea deficitului de cont curent şi structura creşterii economice, bazată în mare parte pe consum acoperit din importuri. 

Mugur Isărescu a menţionat că este nevoie de o reechilibrare. „Nu ne gândim neapărat să trecem spre surplus comercial extrem de rapid. Reechilibrarea sustenabilă a situaţiei externe trebuie să conţină două componente esenţiale. Prima este de natură fiscală, pentru a reduce treptat deficitul bugetar în direcţia atingerii obiectivului pe termen mediu, celebrul MTO. A Doua constă în accelerarea reformei structrale, de natură să sporească înzestrarea cu factori de producţie, acei factori care cresc productivitatea şi facilitează competitivitatea produselor şi industriilor româneşti”.

Potrivit lui, acestea este fundamentul pe care se poate aşeza o creştere durabilă a ofertei interne, care să poată satiface o parte mai mare din cererea internă şi să ducă la reducerea deficitului extern.

„Viziunea noastră nu apasă pe o singură pedală, este o viziune constructivă şi realistă. Bănuiesc că vor fi câţiva care or să spună că insistăm pe oprirea creşterii, nu se vorbeşte de aşa ceva. Vorbim de echilibrare, creşterea să fie sustenabilă, să nu ne bazăm pe importuri. De câte ori BNR a spus, apropo de lărgirea dezechilibrelor externe, că ne ambiţionăm să creăm locuri de muncă în străinătate? Pentru că asta facem când stimulăm prea mult cererea, adică mai mult decât poate să dea economia naţională”, a declarat Isărescu.

Guvernatorul a făcut şi o glumă: „Un papagal, dacă învaţă două cuvinte, care sunt «cerere» şi «ofertă», şi el va deveni economist”.

Ulterior Mugur Isărescu a explicat: „Toată lumea ştie că dacă stimulezi cererea stimulezi şi producţia. Problema e dozajul. Dacă nu ţii cont de cât poate să dea economia, ce va rezulta e că dai de lucru economiei, dar dai mai mult de lucru altor economii, prin importuri. Este ca o foiţă de turnesol echilibrul extern. Ne putem amăgi, dar dacă vrem să ştim, ştim că s-a dat prea mult, nu s-a ţinut cont de cât poate să ducă economia şi aşa te duci la dezechilibre externe”.

Guvernatorul a spus că, atunci când vezi acest dezechilibru al contului extern, s-ar putea să fie prea târziu.

Mugur Isărescu a precizat că al doilea risc sistemic identificat de Banca Naţională este riscul legislativ, de instabilitate legislativă.

„Ordonanţa 114 adoptată fără consultarea prealabilă a BNR, fără negocieri cu industria bancară şi mai ales cu Banca Centrală Europeană, a reprezentat un risc sever la adresa stabilităţii financiare, prin afectarea mecanismului de transmitere a politici monetare şi prin impact asupra sistemului bancar”, a declarat guvernatorul.

Oficialul BNR a menţionat însă că riscul legislativ rezultă nu numai din faptul că OUG 114 „a putut să apară aşa cum a apărut, în ajun de Crăciun, dar şi din caracterul incert, impredictibil al altor schimbări legislative din ultima vreme, în absenţa studiului de impact, în toate cazurile, şi din lipsa consultării cu părţile interesate”.