Isărescu: Inflaţia ar fi ajuns la 20% dacă nu se intervenea cu plafonarea şi compensarea preţurilor la energie

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat marţi, cu ocazia prezentării raportului băncii centrale privind inflaţia, că nivelul ratei inflaţiei ar fi ajuns la 20% dacă nu s-ar fi intervenit cu schema de plafonare şi compensare a preţurilor energiei.

„Inflaţia ridicată rămâne un fenomen global. România nu este „fruntaşă”, suntem pe locul 7 în UE, ceva mai mult decât media inflaţiei în UE, de 9,6%. Dar mai important şi inflaţia cea mai scăzută din Europa depăşeşte 5%.

În plus, un studiu arată că, din 60 de ţări, doar zero ţări mai au în acest moment o inflaţie mai mică de 2% sau egal cu 2%. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o cădere de asemenea amploare la zero nu s-a mai văzut în perioada analizată.

Dacă nu intervenea schema de plafonare şi compensare, am fi avut o inflaţie de peste 20%.

Cehia este o ţară în care inflaţia este mai mare decât la noi, de 17%, şi nu au cheltuit decât sume mici pentru măsurile de sprijin.

Avem deja probleme majore în ce priveşte cheltuielile bugetare”, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu prezintă marţi Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Consiliul de administraţie al BNR a aprobat vineri Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2022, care arată că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei uşor sub punctul central al ţintei. Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, mai arată conducerea BNR.

Preţurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%, iar rata anuală a inflaţiei în luna iunie a fost 15,1%, faţă de iunie 2021, arată datele publicate în iulie de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La precedentul raport, din luna mai, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că din iulie 2021 s-a înregistrat o creştere extrem de rapidă a preţurilor, menţionând că în spatele acestei creşteri se află cele legate de costurile de producţie, în special a costurilor cu energia.

"România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în Uniunea Europeană, avem vreo 7-8 ţări înaintea noastră, inclusiv ţări din zona euro", a arătat el. Isărescu a precizat că România are o economie deschisă, iar creşterile de preţuri se resimt. "Dacă vrei să protejezi cu subvenţii trebuie să ai o situaţie fiscală solidă. Nu este cazul României. Avem o problemă fiscală de ani buni, fiscal bugetară, şi nu avem de unde să mai reducem impozite sau să acordăm ajutoare şi sprijinul acestora, schemele de compensare s-au făcut cu anumite costuri", a adăugat el.

Tot atunci, a afirmat că că agitaţia este caracteristică perioadelor de criză, dar consideră că autorităţile trebuie să transmită mai calm. "Am înţeles şi eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu. E un sfat bun pentru că şi acest canal psiho-social al anticipaţiilor, discuţiile care nu se mai termină cu inflaţia şi exagerările sunt specifice, dar nu fac bine", a declarat el.

Afirmaţia sa a generat replica preşedintelui Klaus Iohannis: „Da, mă rog, probabil acolo sunt mai mulţi tei în parc şi se bea mai mult”.

Tot atunci, a vorbit despre propuneriule de reducere a impozitelor.

"Chiar am auzit discuţii. Noi suntem neutri aici, la Banca Naţională, nu putem să nu reacţionăm. Să se mai reducă impozitele. Păi de unde, tată, să se mai reducă impozitele? Suntem în situaţia în care suntem, de unde să mai reduci impozitele când veniturile fiscale în PIB-ul României au scăzut sub 30 la sută. Eu am fost premier un an şi ştiu cum făceam negocierea bugetului. Încercai să ai cheltuieli de 40 la sută cu venituri de 33 la sută, cât erau în anul de graţie 2000. Sunt 20 de ani de când nu numai că am rămas cu cheltuieli care uneori depăşesc 40 la sută din PIB, dorinţa de cheltuieli cel puţin, dar veniturile au căzut spre 27 la sută din PIB”, a mai transmis guvernatorul BNR.

Tot atunci, a fost întrebat cum se protejează în faţa inflaţiei pe partea de economisire, iar răspunsul său a fost: "Vreţi să vă spun adevărul? Nu îmi fac nicio iluzie. Nu am cum. Nu m-am dus la Bursă, cu toate că am un coleg care lucrează acolo. De la o vreme, titluri de stat, au dat o dobândă mai mare şi am aşteptat ca şi băncile să majoreze. În plus, am făcut o investiţie extraordinară, am patru nepoţi. Sunt la şcoală".