Isărescu: După Revoluţie, despărţirea de vechile deprinderi nu a fost deloc uşoară
0„Cum ne pregătim pentru următorii 100 de ani? Avem nevoie de mintea cea din urmă care să ne facă să privim înapoi cu înţelepciune (...) Desigur, după ce evaluăm ce a fost valoros în trecutul nostru”, a spus marţi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, sugerând că perioada comunistă a schimbat „radical stilul de viaţă, modul de gândire”, iar „despărţirea de vechile deprinderi nu a fost deloc uşoară.
Prezent marţi la lansarea cărţii viceguvernatorului BNR, Liviu Voinea, „Un veac de sinceritate”, prin care au fost recuperate mai multe seturi de date privind indicatorii macroeconomici ai României, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a spus că ne putem pregăti pentru următorii 100 de ani, după ce evaluăm ce a fost valoros în trecut.
„Ultimul capitol al cărţii este intitulat, în loc de încheiere, «Cum ne pregătim pentru următorii 100 de ani?», pentru că aceasta este esenţa cărţii. Avem nevoie de mintea cea din urmă care să ne facă să privim înapoi cu înţelepciune, iar, mai departe, să încercăm să vedem unde ne aflăm, unde vrem să ajungem, ce avem de făcut şi ce putem lua cu noi în bagajele pentru viitor. Desigur, după ce evaluăm ce a fost valoros în trecutul nostru”, a afirmat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în cadrul lansării cărţii „Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei româneşti: 1918 - 2018”.
Această carte a fost coordonată de Liviu Voinea (viceguvernatorul BNR), iar la realizarea ei au participat şapte economişti din cadrul BNR: Alexandra Cojocaru, Brînduşa Costache, Veaceslav Grigoraş, Horaţiu Lovin, Camelia Neagu, David Orţan şi Andrei Tănase.
Guvernatorul a menţionat că, la 100 de ani de la Marea Unire, România nu are un set complet de date, un set unitar de indicatori economici de bază, dar o mare parte au fost recuperate prin cercetările făcute de autorii menţionaţi.
„Nu avem încă seturi de date unitare care să vorbească despre economia României, aşa cum a fost ea, cu suişuri şi coborâşuri. Corect şi parţial explicabil, pentru că, peste tot în lume, s-au petrecut modificări metodologice. Am mai spus de nenumărate ori, Produsul Intern Brut, ca indicator, este o o creaţie mai degrabă postbelică, dar această realitate nu este, nicidecum, consecinţa numai a unei lipse de preocupări, ci aş spune că este, mai degrabă, consecinţa unei perioade istorice”, a explicat Isărescu.
Reprezentantul Băncii centrale a reamintit printre cauzele pentru care lipsesc datele macroeconomice faptul că, în ultimii 100 de ani, regiunea din care facem parte şi la nivel global s-a trecut prin Marea Criză din 1929 - 1933, cel de-Al Doilea Război Mondial şi perioada comunistă, iar ultima a schimbat „radical stilul de viaţă, modul de gândire, concepţiile despre muncă, toate au avut de suferit şi s-au modificat munca în sine”.
„După 22 decembrie 1989, despărţirea de vechile deprinderi nu a fost deloc uşoară”, a mai remarcat Isărescu.