Isărescu, despre trecerea protecției consumatorilor la BNR: Se poate îmbina cu supravegherea bancară
0Funcţia de supraveghere bancară şi cea de protecţia consumatorilor pot fi complementare sub acelaşi acoperiş, dar în direcţii separate, a spus guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
"Cele două funcţii pot să fie complementare, cea de supraveghere şi cea de protecţie a consumatorilor. Se pot îmbina, pot da rezultate bune. Dar insist pe acest lucru, asta nu înseamnă că ele nu sunt conflictuale şi că nu pot să apară conflicte între ele. La o privire hedonistă, totul e foarte frumos, să vezi cum se împacă unul cu altul. Nu, pentru că scopul lor este deosebit şi insist asupra faptului că supravegherea se duce la indicatorii prudenţiali ai băncilor şi rolul esenţial este recuperarea creditului.
Într-adevăr, e bine când recuperezi creditul să ai în vedere şi protecţia consumatorului. Recuperarea creditului, chiar dacă este complementară, nu înseamnă că uneori nu trebuie să îl constrângi pe debitor, pentru că mulţi plătesc cum plătesc sau nu plătesc şi ajungi în situaţii din acestea. (...) Supravegherea bancară prudenţială, care înseamnă sănătatea băncilor, intră în conflict, e complementară şi intră în conflict cu protecţia consumatorilor.
După mine, întrebarea este următoarea: este bine să fie sub acelaşi acoperiş? De fapt, eu când cedez, ca veteran, şi spun: da, putem să luăm şi funcţia asta de protecţia consumatorului, este cu motivul că poate e mai bine ca, sub acelaşi acoperiş, să asigurăm această complementaritate, nu pentru motivul că n-ar fi conflictuale, că ar fi numai complementare, că nu sunt. Cel de la supraveghere se duce şi spune: "Ia banii înapoi. Creditele neperformante cât mai jos. Du-te peste client". Care eventual spune că nu e protejat. Dar ştii precis că nu e protejat? Ştii precis că nu vrea să ocolească onorarea obligaţiilor? Care sunt dovezile? Numai că plânge, numai că şi-a angajat un câmp mediatic şi face gălăgie în presă? Dar sub acelaşi acoperiş ele într-adevăr pot să fie complementare", a explicat Isărescu la o conferinţă organizată la BNR.
Banca Transilvania „ieșise la măritat” înainte să izbucnească criza din 2009
Acesta a dat exemplul Băncii Transilvania, care în 2007-2008 era aproape în colaps, motiv pentru care el a propus în Consiliul de Administraţie acordarea unui credit special şi problema nu s-ar fi rezolvat dacă factorii de decizie nu erau sub acelaşi acoperiş.
"Mai dau un exemplu concret. Cea mai mare bancă din România se numeşte Transilvania, nu? În 2007-2008 era aproape în colaps. De ce? Ieşise la măritat, voia să-şi mărească capitalul, a început criza. Şi au jucat-o, bineînţeles, comercial. În mijlocul Clujului a părut cineva şi a început să strige: scoateţi-vă banii de la Banca Transilvania că moare. Ce vă spun nu e secret, că a fost public, s-a mai muşamalizat. Nici acum nu se ştie cine a fost individul care a strigat asta. Şi mi-am dat seama că era o problemă serioasă şi am zis: hai să-i dăm un credit special, pentru că ea era solvabilă, era solidă, dar n-avea lichiditate. Ridic problema în Consiliul de administraţie. Cine a pus, aşa, o frână? "Cum domnul guvernator? Avem probleme cu inflaţia. Ce credit special?" Reprezentantul politicii monetare şi vice-guvernatorul care se ocupa de politică monetară. "Stai, mă, puţin, că apropo, sunt complementare. Dacă se prăbuşeşte Banca Transilvania, înseamnă criză. Chiar inflaţia se poate inflama. Nu ştim ce poate să fie, un tăvălug". Nu, nu se poate, nu vrem, e lupta contra inflaţiei". Şi atunci mi-am dat seama: dacă rezolvarea acestei probleme nu se făcea sub acelaşi acoperiş, ci prin schimb de informaţii, trimite la instituţia aia, ea îţi răspundea, acolo alţi indivizi, alţi profesionalişti, alţi deştepţi, ţara-i plină de oameni deştepţi, ce păţeam? O păţeam rău de tot", a precizat guvernatorul BNR.
El a semnalat că s-a schimbat lumea, o serie de bănci centrale au preluat protecţia consumatorului şi că, în cazul în care acceptă o asemenea schimbare legislativă, o acceptă pe ideea că sub acelaşi acoperiş lucrurile pot să fie într-adevăr complementare.
"Nicio bancă n-are interesul să-şi omoare clienţii. Şi se pot rezolva mai uşor sub acelaşi acoperiş, dar în direcţii, repet, direcţii deosebite. Nu văd cum aş putea să-l trimit pe cel de la supraveghere să se uite şi aşa şi aşa. Să se uite şi la indicatori, vede că toţi indicatorii potenţiali arată prost şi în acelaşi timp să se ducă să îl mângâie pe creştet şi pe consumator că n-are bani. Etică, comportament serios, moral, dar şi transparent faţă de consumatorul de servicii financiare trebuie să transmită banca centrală printr-o direcţie separată şi să lăsăm supravegherea prudenţială să fie ceea ce trebuie să fie, să ţină la stabilitatea sistemului financiar-bancar, pentru că este esenţială", a punctat Mugur Isărescu.