Isărescu, despre revizuirea PIB de la Statistică: Revizuiri există şi în alte state

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, consideră că Institutul Naţional de Statistică trebuie să explice diferenţa mare dintre deflatorul PIB utilizat atunci când a anunţat datele provizorii privind PIB pe 2011 şi cel de la datele semidefinitive, dar apreciază că diferenţe şi revizuiri apar şi în cazul ţărilor avansate.

"Despre INS nu avem o poziţie oficială. La nivel personal, şi mie mi-a sărit în ochi cifra deflatorului, de la 8 la 4, deci înjumătăţirea lui. Revizuiri apar şi în ţări foarte dezvoltate, şi după câţiva ani", a răspuns Isărescu la o întrebare a jurnaliştilot, potrivit Mediafax. 

Isărescu nu a detaliat cauza mirării referitoare la deflator, vorbind numai de diferenţa foarte mare dintre cifre, fără a explica care dintre valori a apărut mai surprinzătoare. Prin scurta declaraţie, Isărescu a sugerat că dincolo de diferenţele de metodologie utilizate între varianta provizorie şi datele semidefinitive, INS ar trebui să răspundă la problema diferenţei foarte mari apărute în cazul deflatorului PIB.

La un deflator 8, valoarea nominală a PIB publicată de INS în luna decembrie ar reflecta că România at rămas în recesiune în 2011, an în care BNR a ţinut dobânda de politică monetară la 6,25% până în luna noiembrie, când a operat o reducere de 0,25 puncte procentuale. Cifra definitivă pentru PIB-ul din 2010 este de 523 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creştere economică de 2,2% în 2011 la un deflator 4.

Deflatorul PIB reprezintă raportul procentual între PIB nominal şi PIB real (adică valoarea PIB în preţurile curente ale anului de referinţă). El este determinat pe baza unui coş, care poate suferi modificări de la un an la altul, în funcţie de comportamentul de consum şi de evoluţia ramurilor industriale, şi ale consumului intermediar.

Problemă deflatorului nu are relevanţă pentru disputa Guvern - INS, întrucât premierul a criticat diferenţa mare de PIB la nivel nominal, cea care ar impacta asupra deficitului bugetar, implicit a cheltuielilor pe care statul le va putea angaja în acest an, după modificarea bazei de calcul.

De remarcat că pe parcursul anului 2011, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a livrat două estimări de deflator, de 3,9 şi 5, undeva în linie cu ce s-a întâmplat în 2009 şi 2010, şi foarte aproape de ultima variantă prezentată de INS.

Mai trebuie amintit că înainte de debutul crizei deflatorul PIB a fost mai mereu cu două cifre, respectiv 12,2 în 2005, 10,6 în 2006, 12,7 în 2007 şi 15,3 în 2008.

Pe baza anticipaţiilor unanim îmbrăţişate la acea vreme, CNP nu a prevăzut scăderea deflatorului în 2009 (şi nici intrarea în recesiune), prognozele de pe atunci indicând un nivel al deflatorului de 10 şi, ulterior, de 7. În final, deflatorul PIB pe 2009 s-a plasat la 4,1, mai puţin de jumătate din prognoza iniţială, iar în 2010 la 4,5.

Pe de altă parte, datele provizorii privind PIB pentru 2011, de 578 de miliarde lei, au făcut ca Fondul Monetar Internaţional să accepte pentru 2012 o prognoză de PIB de 608,5 miliarde lei, şi să negocieze în consecinţă un deficit bugetar nominal de 14,5 miliarde lei, care echivala cu 2,4% din PIB.

Premierul Victor Ponta l-a demis vineri pe Vergil Voineagu de la conducerea INS, atribuţiile de preşedinte urmând să fie exercitate temporar, până la numirea noii conduceri, de Beatrix Gered, vicepreşedinte al instituţiei.

Şeful Executivului a solicitat anterior secretarului general al Guvernului să pregătească schimbarea conducerii INS pentru "greşeala gravă" comisă în calcularea PIB pe 2011, arătând că are nevoie ca la INS să lucreze oameni pe care se poate baza.