Isărescu, despre predicţiile lui Roubini că vine „mama tuturor crizelor”: Sper din toată inima să nu aibă dreptate

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi-a exprimat miercuri speranţa că predicţiile economistului Nouriel Roubini privind „mama tuturor crizelor” care va veni după pandemie nu se vor adeveri.

„Sper din toată inima să nu aibă dreptate. Depinde de mărimea crizei. Avem din păcate două deficite gemene, fiscal şi de cont curent, şi ar fi bine ca o eventuală situaţie tensionată să ne prindă cu aceste deficite niveluri cât mai scăzute. Sper ca domnul Roubini să nu aibă dreptate”, a spus Isărescu, scrie Hotnews.

„Perioada dobânzilor scăzute se apropie de sfârşit. Economiştii spun ieşirea, exitul, cum se iese din această perioadă de stimulare excesivă a creşterii economice inclusiv cu dobânzi scăzute. Calendarul de ieşire şi de revenire la normalitate este cel mai important, dar este încă sub discuţie. Certitudinea este că tendinţa este spre revenirea la normalitate”, a spus guvernatorul BNR.

• Noi ne pregătim, de aceea spuneam că folosim toate instrumentele. Am început deja cu un control mai serios al lichidităţilor pe piaţa monetară. Ne pregătim pentru ce va urma.

Este nevoie de reforme fiscale: evitarea acelor multiple excepţii

„O datorie publică mai mică este în avantajul ţării, din punct de vedere al inflatiei al stabilităţii financiare. Având în vedere nevoia de resurse interne şi externe, creşterea pe datorie nu este o excepţie. Dacă vă uitaţi la nivelul UE, cam aceasta este regula. Noi ne situăm în partea de jos. Până la 60% nu văd probleme majore pentru Romania”, a arătat Isărescu.

• Veniturile la buget sunt mai mici decât cheltuielile. Această situaţie dureaza de 30 de ani, de când a început tranziţia. Problema este ca acest deficit să fie redus treptat, nu brutal. (...) Să ajungem într-un timp rezonabil la un deficit bugetar sub 3% şi creşterea datoriei publice să nu depăşească 60%. Bine ar fi să se menţină sub 60%, poate chiar în jur de 55%, apoi să descrească uşor să se stabilizeze la acel nivel.

„E nevoie de reforme, inclusiv în domeniul fiscal, creşterea veniturilor, o disciplină mult mai severă în domeniul cheltuielilor, evitarea acelor multiple excepţii în domeniul încasărilor bugetare şi aşa mai departe”, a mai spus guvernatorul.

Economistul care a anticipat criza din 2008: După pandemie vine „mama tuturor crizelor”

Economistul care a anticipat criza din 2008, Nouriel Roubini, avertizează că după pandemie, vine „mama tuturor crizelor”, economia globală putând suferi o nouă lovitură brutală, provocată de stagnarea creşterii economice şi a majorării preţurilor.

Roubini, profesorul de economie de la Facultatea de Business a Universităţii New York poreclit „Dr. Doom” din cauza prognozelor sale sumbre, a scris într-un editorial publicat de The Guardian săptămâna trecută că guvernele şi băncile centrale „creează condiţiile pentru mama tuturor crizelor stagflaţioniste de datorii în următorii câţiva ani.

Rezerva Federală a Statelor Unite şi Trezoreria americană s-au bazat în ultimul deceniu, la fel ca alte instituţii centrale din întreaga lume, pe politici fiscale şi monetare foarte relaxate pentru a stimula creşterea economică.

Acestea şi-au continuat şi exacerbat strategia respectivă în timpul pandemiei, cheltuind trilioane de dolari sub forma unor cecuri de asistenţă financiară şi achiziţii de obligaţiuni, păstrând de asemenea dobânzile de referinţă aproape de 0.

Aceste eforturi au dus la creşterea suplimentară a preţurilor acţiunilor, locuinţelor şi a altor bunuri şi au încurajat împrumutarea agresivă, afirmă Roubini.

„Întrebarea nu este dacă, ci când”

Economistul scoate în evidenţă entuziasmul cu privire la criptomonede, aşa numitele „acţiuni meme” ca GameStop, companiile de achiziţii cu destinaţie specială (SPAC) şi vânzările cu amănuntul drept dovezi ale unei „exuberanţe iraţionale”.

Roubini se aşteaptă ca inflaţia să fie alimentată de cererea imensă şi ca preţurile să crească şi din cauza unor presiuni asupra ofertei precum implementarea unor politici protecţioniste, destrămarea unor lanţuri de distribuţie globale şi atacurilor cibernetice asupra unor elemente cheie de infrastructură.

În plus, guvernele au împrumutat cantităţi enorme de bani pentru a-şi finanţa planurile de relansare economică şi sunt mult mai îndatorate acum decât în urmă cu 50 de ani, afirmă economistul.

Acesta adaugă că guvernele din întreaga lume ar putea avea probleme cu gestionarea datoriilor, salvarea băncilor, companiilor şi acordarea de asistenţă financiară gospodăriilor dacă piaţa se prăbuşeşte şi economia globală intră din nou în recesiune.

Roubini afirmă că băncile centrale se află într-o situaţie imposibilă din această cauză: dacă umblă la planurile de relansare economică riscă un val de falimente însă dacă vor continua pe aceeaşi linie riscă să alimenteze o inflaţie de două cifre.

 „Acest dezastru în slow-motion pare inevitabil”, susţine economistul. „Stagflaţia din anii 1970 se va întâlni în curând cu criza datoriilor suverane din perioada de după 2008. Întrebarea nu este dacă, ci când”, afirmă Nouriel Roubini. (Stagflaţia este un fenomen economic care se manifestă prin coexistenţa stagnării economiei, inflaţiei şi şomajului).

De data aceasta, criza porneşte în Europa

Dar acum, când ratele datoriei globale sunt de aproape trei ori mai mari decât la începutul anilor 1970, orice politică anti-inflaţionistă ar duce mai degrabă la o depresie decât la o recesiune severă. (Există o mare diferenţă între recesiune şi depresie: recesiunea semnifică o scădere a producţiei naţionale reale, iar o recesiune prelungită în economie va duce la depresie)

„Bucla periculoasă a suveranilor şi băncilor din zona euro după criza financiară globală se va repeta la nivel mondial, trăgând după sine şi gospodăriile, corporaţiile şi băncile ascunse. (...) Fed s-a aflat într-o capcană a datoriilor cel puţin din decembrie 2018, când o prăbuşire a pieţei bursiere şi a creditelor a forţat-o să-şi inverseze politica înăsprindu-şi un an întreg înainte de lovirea Covid-19. Odată cu creşterea inflaţiei şi cu şocurile stagflaţionare care se apropie, acum este şi mai prins. La fel şi Banca Centrală Europeană, Banca Japoniei şi Banca Angliei”, a explicat Roubini.