Isărescu: Decalajele dintre regiunile României au rămas mari. Sudul şi estul ţării au rămas în urmă

Între zonele de dezvoltare ale României au rămas mari, în condiţiile în care zona Bucureştiului se situeaza aproape de zona capitalei Germaniei, Berlin, dar zonele din estul şi sudul ţării au rămas în urmă, pe fondul lipsei infrastructurii, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul sesiunii ştiinţifice „România în Uniunea Europeană” organizată de Academia Română.

Potrivit lui, autorităţile trebuie să-şi asume un angajament deplin pentru realizarea procesului de convergenţă la economiile dezvoltate din zona euro înainte de adoptarea monedei unice.

În afara de Bucureşti-Ilfov, zonele de dezvoltate din vestul şi centrul ţării au înregistrat progrese importante în ultimii ani, în contextul unor investiţii străine importante.

”Decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României au rămas adâncite. Au apărut poli de competitivitate regională şi zone de sărăcie. Zona Bucureştiului este peste media europeană şi aproape de media zonei Berlin. Vestul şi centrul ţării s-au dezvoltat având drept catalizator investiţiile străine. În schimb, estul şi sudul ţării au realizat progrese modeste”, a declarat Isărescu.

Guvernatorul a atras atenţia că asupra lipsei infrastructurii care să lege regiunile istorice ale ţării, lipsă care accentuează decalajele existente. În plus, Isărescu consideră că politica fiscală a zonei euro trebuie întărită.

”Politica fiscală nu a fost respectată de la început chiar de ţări mari. O masă nu poate să stea pe un singur picior, al politicii monetare. Mai trebuie încă un picior cel puţin, politica fiscală”, a afirmat guvernatorul.

Isărescu a avertizat asupra eforturilor de realizarea a convergenţei economice care trebuie realizate de către autorităţile din România înainte de adoptarea monedei euro.

Guvernatorul a subliniat şi estimarea Fondului Monetar Internaţional (FMI), potrivit căreia economia României ar putea creşte, în mod sustenabil, cu 4,5% pe an doar dacă se realizează o absorbţie puternică a fondurilor europene.