Isărescu: Conflictul din Ucraina a ajutat economia României. Leul se apreciază, inflaţia scade, investiţiile străine cresc
0Scăderea inflaţiei la cote minime, aprecierea leului şi creşterea investiţiilor străine sunt câteva efecte ale crizei ucrainene care i-au luat prin surprindere pe experţii din conducerea BNR.
Dacă în momentul declanşării conflictului din Ucraina, astă-iarnă, economiştii se aşteptau la ce e mai rău pentru România, acum se constată că, de fapt, criza are efecte benefice în economia noastră. Investiţiile străine cresc, moneda se apreciază, iar scumpirile tind spre zero.
Chiar Banca Naţională a ajuns să relaxeze politicile monetare, văzând că investiţiile străine au crescut şi că pe piaţa valutară au apărut presiuni în sensul aprecierii leului, în condiţiile în care la numai câteva sute de kilometri de noi are loc un conflict armat.
Lichidităţi în exces
Lichiditatea din sistemul bancar este acum în exces, „în special din cauza intrărilor de capital peste aşteptări, pe fondul crizei din Ucraina“, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a raportului trimestrial asupra inflaţiei.
El a reamintit că aceste intrări de bani au dus la o apreciere semnificativă a monedei naţionale şi la creşterea rezervei nete a băncii centrale cu două miliarde de euro, chiar în condiţiile efectuării unor plăţi în contul datoriei externe a României.
„Dacă vă uitaţi la noua proiecţie de inflaţie (n.n. – 2,2%), s-ar putea să mai fie loc de reducere.
Dar noi am avut şi avem reţineri, probabil că vă amintiţi că noi am spus la începutul anului că 3,5% este un nivel pe care ne simţeam confortabili.
A intervenit această evoluţie mult mai avantajoasă, semnificativ mai avantajoasă a inflaţiei pe plan intern, categoric şi datorită unor influenţe externe, în Europa mişcarea preţurilor este deja definită ca o inflaţie scăzută şi de durată. Este categoric ceva deosebit faţă de ce am gândit la începutul anului.
Ştiţi că după criza din Turcia au fost ieşiri de capitaluri, uitaţi că suntem la jumătatea anului, realitatea crizei ucrainene este până acum alta. Pe termen scurt, am asistat la intrări destul de importante de capitaluri şi presiuni de apreciere a cursului“, a explicat guvernatorul luni, la briefingul de presă desfăşurat după şedinţa de politică monetară.
Relansarea creditării, „cu ochii cât cepele“
În altă ordine de idei, pentru reducerea în continuare a rezervelor minime ar trebui ca băncile să înceapă să dea credite, dar să le dea „cu ochii cât cepele, nu cu ochii închişi“, să lucreze mai atent cu clienţii, să sporească creditarea în monedă naţională şi să compenseze scăderea de creditare în valută, a precizat Isărescu.
BNR a decis, în şedinţa de politică monetară din 4 august, reducerea dobânzii-cheie până la nivelul de 3,25% şi menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii atât la pasivele în lei, la 12%, cât şi la valută, la 16%.
O autostradă peste Carpaţi ne va propulsa în zona euro
România va putea intra în zona euro abia după ce o autostradă va trece Munţii Carapaţi, pentru a permite şi dezvoltarea altor zone decât câteva enclave unde s-au concentrat investiţiile străine.
„Bucureştiul este pregătit să treacă la euro, dar este tras în jos de Las Fierbinţi“, a spus (din nou) Mugur Isărescu.
El a reluat tema autostrăzii care să treacă munţii întrebat de ce creşterea economică din ultimii ani nu se regăseşte în buzunarele românilor.
„Când cineva studiază economia are două componente: producerea venitului şi distribuţia. Faptul că România are distribuţia mai mult sau mai puţin polarizată, că România se dezvoltă polarizat, în câteva enclave, mai ales în zone în care sunt investiţii străine directe – Bucureşti, Constanţa, Craiova, Piteşti, câteva zone din Transilvania – ţine de altceva decât de un indice agregat, care arată creşterea economică“, a spus guvernatorul.