Isărescu: „Băncile trebuie să dea bani grei pentru educaţia financiară“

Băncile trebuie să dea bani grei pe educaţie financiară, şi nu numai în perioade tensionate, această educaţie trebuie să se adreseze publicului larg, pentru că băncile nu au niciun drept să ceară clientului să ştie cum funcţionează o bancă, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

„Educaţia financiară nu se face întrerupt, se face cu voce tare, permanent. Şi spun din nou: la intrare în fiecare bancă trebuie afişat un bilanţ. Este o aroganţă îngrozitoare să credeţi că publicul trebuie să ştie acest lucru.
De ce trebuie să fie publicul bancher? Nu este niciun motiv să credem acest lucru“, a afirmat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unui seminar de educaţie financiară organizat de Asociaţia Română a Băncilor şi Institutul Bancar Român.

Creditele se dau din banii deponenţilor

„Nu aveţi niciun drept să consideraţi că publicul trebuie să ştie că nu daţi banii băncii în credite! Ce, dumneavoastră ştiţi cum funcţionează un tren sau o uzină?“, a precizat guvernatorul BNR.

În plus, Mugur Isărescu susţine că educaţia financiară nu trebuie făcută doar atunci când băncilor le este greu, pentru că atunci „reacţia publicului poate fi adversă“.

„Cred că acest lucru rezidă din faptul că acum încercaţi să recuperaţi întreruperea cam lungă a efortului educaţiei financiare“, a mai spus şeful BNR.

El a insistat asupra faptului că un client trebuie ajutat să înţeleagă faptul că banca nu dă credite din banii ei ci din banii deponenţilor.

„Publicul trebuie să ştie că banca dă credite din banii noştri, iar creditul nu este o investiţie. Banii trebuie daţi înapoi. Atunci încercarea băncii de a recupera banii nu mai este privită ca fiind ceva cinic, ci va fi ceva normal“, a mai spus Isărescu.

În aceste condiţii, guvernatorul băncii centrale a îndemnat băncile să investească masiv în educaţie financiară, pentru a contracara costurile ignoranţei în acest domeniu.

Confuzia e mai scumpă decât educaţia

„Dacă daţi bani grei pe produse de genul «creditul care se ia imediat» de ce nu aţi da bani grei pentru educaţie financiară, pentru că oricum costă mult mai puţin decât aceste confuzii create în societatea românească“, a subliniat Isărescu.

Oficialul BNR a mai spus că şi la nivel european a crescut nivelul de conştientizare a educaţiei financiare, care promovează o relaţie echilibrată între clienţi şi bănci, la nivel microeconomic, iar la nivel macroeconomic, clienţii educaţi asigură stabilitatea sistemului.

Potrivit lui Isărescu, aceasta este modalitatea de a rezolva problemele la nivel micro, „şi nu prin inţiative legislative care întorc pe dos“ toată legislaţia bancară din ultimii 25 de ani şi principiile Codului Civil, valabile de 2.000 de ani.

Băncile comerciale nu sunt subordonatele BNR

De asemenea, şeful BNR mai spune că băncile trebuie să explice publicului şi care este diferenţa dintre Banca Naţională a României şi băncile comerciale care, potrivit Legii bancare, nu sunt subordonate băncii centrale, ci unităţi autonome, cu gestiune proprie, care urmăresc profitul şi nu sunt societăţi de binefacere.

În ceea ce priveşte educaţia financiară, Mugur Isărescu atrage atenţia băncilor că aceasta trebuie să se adreseze publicului larg, să fie într-un limbaj accesibil, pentru că în prezent acestea folosesc un limbaj pur tehnic, înţeles de „0,1% din populaţia ţării“.

Guvernatorul BNR a mai vorbit şi despre necesitatea diferenţierii între educaţie financiară şi cultură financiară, proces care poate dura generaţii, dar care este absolut necesar.

„Vedeţi care este pericolul? După 25 de ani vin iniţiative legislative care ne dau înapoi cu 25 de ani“, a mai spus Mugur Isărescu.

„Aveţi grijă de omul de la ghişeu!“

În altă ordine de idei, oficialul BNR a atras atenţia şi asupra faptului că, în procesul de restructurare, băncile au sacrificat chiar personalul care intră direct în contact cu publicul, respectiv oamenii de la ghişeu, prin reduceri de personal şi salarii nemotivante.

„În acest dialog cu societatea este un personaj pe care dumneavoastră, bancherii, l-aţi nedreptăţit cel mai mult: omul de la ghişeu. Într-o unitate bancară din oraşul meu natal, care avea acum vreo 20 de ani 100 de salariaţi, acum au rămas doar şase, dintre care doi portari. Omul de la ghişeu este supraîncărcat.
Cum vreţi să aibă o relaţie onorabilă cu publicul? Omul acela care este în contact cu publicul trebuie să fie mai bine plătit. La nivelul reţelei teritoriale sunt printre cei mai prost plătiţi angajaţi. Aveţi grijă!“, a mai spus Isărescu.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR consideră că şi mentalitatea clientului trebuie să se schimbe, astfel încât în momentul în care ia un credit pentru casă să nu se mai considere sclavul băncii, ci sclavul casei sale.