Isărescu avertizează: Ne putem pomeni cu un fel de Caritas sau FNI, dacă nu reglementăm criptomonedele

Monedele virtuale nu pot fi oprite, dar pot fi reglementate, altfel ne putem trezi cu un fel de Caritas sau FNI, a afirmat luni guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la dezbaterea cu tema "10 ani de la izbucnirea Crizei Financiare", prilejuită de lansarea volumului academicianului Daniel Dăianu "Emerging Europe and the Great Recession".

" Nu avem cum să le oprim (criptomonedele – n. red.) pentru că e tehnologie aici şi ea vine cu rapiditate, cu o grămadă de avantaje, dar să încercăm să le reglementăm, aşa cum spune şi Banca Centrală Europeană şi care este şi poziţia noastră. (...) Aceste cryptocurrencies trebuie să fie reglementate, altfel ne vom pomeni şi în acest domeniu, şi scuzaţi-mi comparaţia, cu un fel de Caritas, cu un fel de FNI, după care se vor căuta vinovaţi. Şi vinovaţii de regulă în asemenea escrocherii - că sunt interne, internaţionale - tot timpul trebuie să fie cei care au încercat să reglementeze şi nu au putut sau nu au reglementat la timp sau au reglementat cu întârziere", a declarat Isărescu, potrivit.

Guvernatorul Băncii Centrale a arătat că unul dintre pericolele semnalate de Daniel Dăianu este cel al unui sistem bancar care scapă de sub control şi care ar putea să fie sursa unei noi crize economice.

Făcând referire la situaţia din 2008, Mugur Isărescu a precizat că "rezerva valutară ne-a salvat", norocul României fiind că a acumulat o rezervă importantă, iar BNR "nu a ţinut foarte mult la dogme, nu a lăsat cursul să fie free-floating".

Economistul Daniel Dăianu consideră că Bitcoin sau moneda paralelă este mai degrabă un activ speculativ pentru că nu are în spate un stat.

"Bitcoin sau moneda paralelă, dar şi alte cripto-monede, sunt active de speculaţie, iar timpul va valida această teză. Este un activ speculativ pentru că nu are în spate un stat. Pentru o monedă este foarte important să existe un împrumutător de ultimă instanţă. Băncile comerciale au fost salvate prin injecţii de lichiditate făcute de băncile centrale, cu ajutorul monedelor de bază. Sisteme financiare pot să devină vulnerabile prin apariţia inovaţiilor financiare, precum ThinkTech. Vulnerabilitatea poate avea în spate atacuri informatice. Cei care urmăresc să vulnerabilizeze ceea ce se consideră competitori mari sau duşmani, recurg şi la asemenea modalităţi. Hacking-ul creează mari probleme băncilor centrale, băncilor comerciale", a menţionat Dăianu.

Infractorii cibernetici sunt atraşi de criptomonede, susţine Kaspersky Lab, precizând că prin folosirea unor tehnici de social engineering aceştia au câştigat anul trecut aproximativ 10 milioane de dolari.