Investitorii, speriaţi de creşterea costurilor de producţie

Scumpirea forţei de muncă, pe primul loc pe lista îngrijorărilor companiilor străine din România. Devenind tot mai scump, Estul a început să sperie Vestul. Tot mai multe companii

Scumpirea forţei de muncă, pe primul loc pe lista îngrijorărilor companiilor străine din România.

Devenind tot mai scump, Estul a început să sperie Vestul. Tot mai multe companii vest-europene încep să considere mai rentabil să se reîntoarcă acasă decât să mai producă în Europa de Est.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) a organizat, săptămâna trecută, o masă rotundă pe tema Competitivitatea Pieţei Muncii în România, la care au chemat şi miniştri de resort.
Problemele semnalate de investitorii americani vizează "redresarea echilibrului dintre forţa de muncă pasivă şi cea activă, prevenirea migraţiei masive, estimată în prezent la 20% din forţa de muncă, corelarea specializărilor oferite de sistemul educaţional cu necesităţile pieţei muncii, precum şi adaptarea Legislaţiei Muncii la cerinţele economiei de piaţă".

Sunt teme care încep să devină tot mai prezente în discuţiile privind nivelul de atractivitate al economiei româneşti. Mesajul este clar - România începe să fie o destinaţie prea scumpă. Iar statisticile încep să vorbească de la sine. Un studiu recent al companiei de cercetare de piaţă Euromonitor plasează România printre primele ţări din Europa în ce priveşte creşterea costurilor cu forţa de muncă, de patru ori în ultimii şapte ani.

Aceasta arată că România este în pericol de a-şi pierde principalul element de competitivitate prin care atrăgea investitorii străini - costurile mici, în primul rând cu forţa de muncă.

Companiile germane dau semnalul retragerii din Est

Pentru ca tabloul să fie complet, nu trebuie uitate însă costurile imobiliare, o altă ameninţare pentru investitori. Spre exemplu, un studiu de ultimă oră realizat de agenţia imobiliară CB Richard Ellis arată că Bucureştiul ocupă locul 45 din 85 într-un clasament internaţional al celor mai scumpe destinaţii de retail în funcţie de chiria anuală pentru un metru pătrat de spaţiu comercial, devansând oraşe precum Bruxelles, Helsinki sau Washington. Ignorarea mesajelor investitorilor poate avea efecte neaşteptate.

Semnalele străinilor, încă ignorate

În studiul amintit, Euromonitor arată că "multe dintre companiile vest-europene care şi-au relocat activităţile pe pieţele Europei de Est în anii "90 se reîntorc acum în ţara de origine". Este punctat cazul companiilor germane care, după ce au investit masiv în Cehia şi Polonia, au decis, începând cu anul 2007, "să revină acasă". Anul acesta, spre exemplu, una din cinci afaceri din sectoarele metalurgie şi chimie s-a mutat sau este pe punctul de a se muta înapoi în Germania.

În special, companiile mici sau medii au înţeles că profiturile lor în ţările est-europene nu sunt atât de ridicate aşa cum se aşteptau, în timp ce mediul de afaceri din ţările de origine a devenit mai atractiv. Iar anul trecut, pentru prima dată din 2000 încoace, se estimează că au fost create în industria germană mai multe locuri de muncă decât au fost pierdute, prin relocalizarea afacerilor în alte ţări (60.000 faţă de 50.000).
Autorităţile de la Bucureşti nu se arată însă îngrijorate de noul context.

"Faptul că investitorii străini optează pentru extindere, şi nu pentru relocare, demonstrează că există o disponibilitate ridicată în ceea ce priveşte forţa de muncă, iar costurile acesteia permit în continuare implementarea de proiecte profitabile", a declarat, pentru "Adevărul", Monica Bărbuleţiu, vicepreşedintele Agenţiei Române de Investiţii Străine. Oficialul mizează pe faptul că o eventuală plecare i-ar costa mai mult pe investitori, odată veniţi în România, pentru că ar "presupune o puternică tehnologizare a activităţii".

Firmele îşi revizuiesc planurile de dezvoltare

De altfel, autorităţile au trecut uşor peste anunţurile privind schimbările de planuri ale investitorilor străini. Spre exemplu, anul acesta, americanii de la Bunge au anunţat închiderea fabricii de ulei din Oradea. Potrivit directorului Bunge România, Michael Whitney, decizia a fost luată ca urmare a costurilor mari de producţie.
Tot în domeniul alimentar, olandezii de la Friesland au anunţat închiderea unei fabrici de lactate din Timişoara, "din cauza costurilor ridicate necesare alinierii la standardele de mediu şi de producţie".

Trebuie găsite noi surse de competitivitate

"Creşterea costurilor cu forţa de muncă -60%, în termeni reali, în intervalul ianuarie 2005-iulie 2007 - afectează companiile care se bazează pe forţă de muncă ieftină, în special industria prelucrătoare, mobilă, textile, încălţăminte, dar şi industria auto, piese de schimb şi subansamble auto", a declarat, pentru "Adevărul", Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicată (GEA).

"Costurile privind forţa de muncă vor continua să crească, o soluţie pentru companii fiind orientarea către alte surse de competitivitate, cum ar fi activităţile inovative şi cercetare, şi nu produse omogene care au costuri de fabricaţie scăzute. În timp, trebuie să trecem de la competiţia prin preţ la competiţia prin inovare", a explicat Liviu Voinea.

Liviu Voinea, analist economic