Investitorii preferă plasamentele în fonduri diversificate şi de acţiuni

Dar analiştii pieţei spun că, pe termen lung, fondurile de obligaţiuni vor fi foarte atractive Creşterea numărului de persoane ce au subscris în industria fondurilor s-a bazat, în cea

Dar analiştii pieţei spun că, pe termen lung, fondurile de obligaţiuni vor fi foarte atractive

Creşterea numărului de persoane ce au subscris în industria fondurilor s-a bazat, în cea mai mare parte, pe sporul înregistrat de fondurile care aduc un randament ridicat. Motivul ţine de faptul că dobânzile bancare nu mai aduc un câştig atrăgător pentru populaţie.

Scăderea dobânzilor pe care băncile comeriale le plătesc la depozitele la termen a condus la orientarea investitorilor către plasamentele cu randamente mai ridicate. Astfel, datele publicate de Uniunea Naţională a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC) arată faptul că, în ianuarie 2007, numărul investitorilor în fonduri mutuale a ajuns la aproape 80.000 persoane. Iar comparativ cu perioada similară din anul trecut numărul investitorilor a sporit cu circa 9%.

Dan Nicu, preşedintele UNOPC, a declarat pentru Adevărul că principalele contribuţii la creşterea numărului de investitori au venit din partea fondurilor diversificate şi cele de acţiuni. "Stabilitatea macroeconomică a ţării noastre a condus la scăderea inflaţiei şi, implicit, la reducerea ratelor dobânzilor plătite pentru depozitele la termen", explică Dan Nicu. Ceea ce a condus la orientarea firească de la investiţii în instrumente monetare spre cele cu randamente mai ridicate. Asfel, datele publicate de UNOPC arată faptul că, în ianuarie 2007, numărul investitorilor în fonduri diversificate s-a apropiat de 50.000 persoane, cu aproape 3.200 persoane mai mult decât în luna ianuarie a anului trecut. Totodată, peste 15.600 persoane au investit în fonduri de acţiuni, cu aproape 2.700 persoane mai mult decât în luna similară din 2006. Mai mult, în ianuarie 2007, investitorii au subscris aproape 26,2 milioane de lei în fondurile de acţiuni şi au retras numai 13,5 milioane de lei.

Pe de altă parte, numai 9.000 investitori au preferat fondurile de obligaţiuni şi cu venit fix, în creştere cu circa 600 persoane. În schimb, numărul investitorilor în fonduri monetare a scăzut de la aproximativ 4.700 persoane în luna ianuarie 2006 la 4.350 investitori în ianurie 2007.

De la depozite la termen spre fonduri mutuale

Eugen Voicu, preşedintele societăţii de administrare Certinvest, consideră totodată că persoanele care au un apetit mai ridicat pentru risc au fost primele care s-au mutat dinspre depozitele bancare spre plasamentele în fonduri.

Chiar dacă la sfârşitul anului trecut dobânda medie a unui depozit cu maturitatea de trei luni era de circa 7%, peste nivelul de 5,3% înregistrat la începutul anului 2006, ritmul de creştere al soldului depozitelor la termen a încetinit semnificativ. Mai mult, de fiecare dată când dobânzile au scăzut sub nivelul aşteptat al inflaţiei, viteza de majorare a depozitelor se micşora şi mai mult. Asta şi pentru că, în timp ce randamentul anual al unui depozit depăşeşte în numai câteva cazuri 8%, câştigul mediu anual adus de plasamentele în fonduri de acţiuni a fost, în ianurie 2006, de aproximativ 20%. Iar investiţiile în fonduri diversificate au adus un randament anual de aproape 11%.

Totodată, Eugen Voicu consideră că, pe termen lung, plasamentele în fondurile de obligaţiuni vor fi atractive. Un exemplu poate fi considerat şi fondul de obligaţiuni administrat de Certinvest, al cărui activ net aproape că s-a dublat pe parcursul anului trecut. "Ceea ce dovedeşte atractivitatea fondurilor de obligaţiuni", subliniază Voicu.

Pe ultimul loc în Europa la capitolul fonduri

Însă chiar dacă numărul investitorilor în industria fondurilor este în continuă creştere ca urmare a scăderii dobânzilor pasive, ţara noastră are cel mai redus nivel al activelor nete pe acest segment la pieţei financiare. În timp ce state precum Cehia, Slovacia, Ungaria sau Polonia înregistrează o pondere a activelor nete ale fondurilor ce variază între 4% şi 6% din produsul intern brut, nivelul din ţara noastră, aferent anului trecut, este de numai 0,2%. Totuşi, România poate fi comparată cu Polonia în privinţa structurii activelor. Spre exemplu, în timp ce în Cehia, Slovacia sau Ungaria, cea mai mare parte din active este deţinută fondurile monetare, în România şi Polonia, cea mai importantă pondere aparţine fondurilor diversificate.