Integrarea scoate mărcile româneşti în lumina reflectoarelor

Dincolo de personaje memorabile precum Hagi, Ilie Năstase sau Nadia Comăneci, România nu transmite în afară decât imaginea unei ţări corupte şi instabile din punct de vedere legislativ. Şi

Dincolo de personaje memorabile precum Hagi, Ilie Năstase sau Nadia Comăneci, România nu transmite în afară decât imaginea unei ţări corupte şi instabile din punct de vedere legislativ. Şi cum de multe ori imaginea unei ţări este asociată cu cea a produselor de acolo, este legitim să întrebăm ce se va întâmpla cu brandurile autohtone la câţiva ani după integrarea în UE? Nu cumva inexistenţa un brand de ţară de succes va pune în umbră chiar şi argumente raţionale, precum creşterea economică a ultimilor ani?
"Marile companii iau decizii emoţionale atunci când aleg ţările în care urmează să investească", iar o astfel de decizie are la bază, de cele mai multe ori, imaginea, mai apropiată sau nu de realitate, despre respectiva ţară. Afirmaţia tranşantă îi aparţine lui Simon Anholdt, cel pe care "The Economist" îl descria drept "unul dintre cei mai influenţi consultanţi ai guvernelor ţărilor care caută să-şi crească competitivitatea pe piaţa internaţională". Prezent în România, el a semnalat oportunităţile, dar şi ameninţările pe care le aduce momentul aderării. "În 2007, România va deveni parte integrantă a superbrandului care este Uniunea Europeană. Şi dacă în acel moment imaginea sa nu va fi destul de puternică, există riscul ca, în 10 ani, România să fie văzută doar ca un district al Europei", spune Simon Anholt.
Produsele competitive vor avea succes şi fără un brand de ţară
Momentul integrării va aduce România în atenţia marilor instituţii de presă cu o intensitate fără precedent. Anholt face chiar o paralelă între acest moment şi organizarea jocurilor olimpice. "Sunt olimpiade precum cele de la Sydney sau Barcelona care rămân în memorie ani în şir pentru că au putut spune o poveste despre Australia şi Spania. "La polul opus, olimpiada de la Atena a fost uitată la şase luni după desfăşurare", crede Anholt.
Felix Tătaru, preşedintele International Advertising Association, e de părere că produsele româneşti care au cu adevărat ceva de spus vor putea face faţă concurenţei din UE, chiar şi fără ajutorul brandului de ţară. Un alt specialist român în adevertising, Marius Ursache, fondatorul companiei Grapefruit, susţine că făurirea unui brand de ţară de succes trebuie să meargă în paralel cu conceperea de produse de calitate. "Nu cred că Germania şi-a pus problema să construiască mai întâi un brand de ţară ca abia apoi să producă maşini Mercedes sau BMW", este de părere Marius Ursache.
Dan Ostahie, preşedintele grupului Altex, este posesorul unui brand românesc, încă un succes pe piaţa de retail. El sesizează însă pericolele ce pot apărea după aderare. "În absenţa unui brand puternic de ţară, riscăm să nu mai avem un contur propriu, să ne diluăm în masa europeană. Există însă şi oportunitatea accelerării ritmului de dezvoltare pentru că Uniunea reprezintă o platformă de stabilitate, crede Ostahie. În aceeaşi notă, Liliana Munteanu, vicepreşedinte al Forum Invest, spune că poveştile de succes ale companiilor şi produselor româneşti trebuie să fie cele care, adiţionate, să contureze un brand apetisant pentru România.