Integrarea nu va excita Bursa

Aprecierea indicilor bursieri se va tempera pe măsura maturizării pieţei Chiar dacă în primele două luni ale anului curent, piaţa de capital a crescut (excepţie făcând indicele

Aprecierea indicilor bursieri se va tempera pe măsura maturizării pieţei

Chiar dacă în primele două luni ale anului curent, piaţa de capital a crescut (excepţie făcând indicele BET-FI) cu un ritm aproape similar cu cel înregistrat în alte state ce au aderat la UE în 2004, analiştii spun că aprecierile Bursei din România nu vor atinge nivelurile pieţelor respective.

După două luni de la aderare, piaţa de capital românească a crescut cu un ritm aproape similar cu cel înregistrat în alte state ce au intrat în Uniunea Europeană în luna mai 2004. Astfel, indicele BET a crescut au aproximativ 10,6%, BET-C cu aproape 13,6%. Numai BET-FI a crescut cu 0,75%, în primele două luni. Totodată, în piaţa de capital din Bulgaria, indicele SOFIX - care urmăreşte evoluţia principalelor companii listate - s-a apreciat cu aproape 7% de la începutul anului.

Similar, în Ungaria, la bursa de la Budapesta, în primele două luni după aderarea din mai 2004, indicele BUX a sporit cu aproape 10%. Mai mult, până la finalul anului, aprecierea indicelui a fost de circa 50%. O evoluţie similară a fost înregistrată şi la bursa din Praga, aprecierea pe întreg anul 2004 fiind de aproximativ 56%, cea mai înaltă dinamică fiind observată după momentul aderării. Nu în ultimul rând, piaţa de capital din Polonia, cea mai mare bursă din Europa Centrală şi de Est, a crescut în anul 2004 cu aproape 30%.

Contextul economic din 2004, diferit de cel din 2006

Analiştii pieţei de capital spun însă că Bursa de Valori Bucureşti nu va cunoaşte, în acest an, o evoluţie similară cu cea din statele central-europene. Iulian Panait, preşedintele KTD Investment, a precizat pentru Adevărul că aderarea la Uniunea Europeană nu este o condiţie suficientă pentru ca bursa românească să crească. "Trebuie să ţinem cont de nivelul de dezvoltare economică şi de gradul de maturitate a burselor la momentul integrării. În acelaşi timp, nu este de neglijat nici faptul că şi contextul economic internaţional este diferit faţă de coordonatele anului 2004", explică Iulian Panait. Astfel, pentru anul curent, cele mai multe economii din Europa Centrală şi Est sunt caracterizate ca fiind riscante din cauza riscului de supraîncălzire. În schimb, în anul 2004, regiunea era în vizorul investitorilor, economiile naţionale înregistrând ritmuri înalte de dezvoltare. Totodată, piaţa de capital din ţara noastră este mult mai mică decât cea din alte state ale Europei Centrale. "Similitudinile cu aprecierile înregistrate de pieţele din Polonia, Cehia şi Ungaria după integrare nu pot fi, în cazul bursei din România, decât întâmplătoare", conchide Panait.

Iar după ritmurile ridicate de creştere din 2004, evoluţia acestor burse s-a temperat, astfel că, anul trecut, indicele bursei din Cehia a pierdut aproape două puncte procentuale, iar cel al bursei din Ungaria a urcat cu numai 5,6%.

Începutul anului curent a adus un nivel ridicat al capitalurilor străine ce au intrat pe bursa autohtonă. Astfel, datele publicate de Comisia Naţională de Valori Mobiliare arată faptul că, în ianuarie, intrările de capitaluri străine au depăşit 171 milioane de euro, în timp ce ieşirile au însumat aproape 114 milioane de euro. Un nivel mai ridicat al intrărilor de fonduri străine a fost înregistrat numai în luna noiembrie a anului trecut, moment în care a fost confirmată data aderării României la UE - peste 207 milioane de euro.

Totodată, investitorii nerezidenţi au cumpărat, în ianuarie, acţiuni în valoare de peste 160 milioane de euro, de aproape două ori mai mult decât în ultima lună a anului 2006, şi au vândut acţiuni în valoare de circa 100 milioane de euro. În prima lună a anului 2007, investitorii străini au cumpărat obligaţiuni de peste 2,8 milioane lei şi au vândut bonduri de 35,06 milioane de lei.

Pe primul loc în topul cumpărătorilor se situează investitorii din Statele Unite, care au achiziţionat acţiuni în valoare de circa 32,8 milioane de euro, urmaţi de cei din Austria cu 27,75 milioane de euro, şi investitorii ciprioţi, cu achiziţii în valoare de 18,68 milioane de euro.

În topul vânzărilor, prima poziţie este ocupată de investitorii din Marea Britanie care au vândut, în ianuarie, acţiuni în valoare de 22,7 milioane de euro, urmaţi de cei din Cayman cu vânzări totale de peste 17,5 milioane de euro. Pe poziţia a treia se situează investitorii din Cipru, care au vândut acţiuni de peste 17 milioane de euro.