INS confirmă că economia românească a crescut cu 5,7% în al doilea trimestru. Industria contribuie cel mai mult, consumul mănâncă cel mai mult

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, marţi, estimările publicate la jumătatea lunii august referitoare la rata de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) din trimestrul al acestui an, de 5,7%. Toate ramurile economice, cu excepţia construcţiilor, au contribuit, industria având cel mai mare aport. În schimb, pe partea de utilizare a PIB, tot consumul a susţinut economia în trimestrul al doilea, ca şi în primul trimestru.

În 16 august, primele estimări publicate de către INS indicau că PIB-ul, principalul indicator care măsoară dimensiunea unei economii, a urcat în trimestrul al doilea cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, pe serie brută, şi cu 1,6% faţă de trimestrul anterior.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5,7% în trimestrul I din 2017, de 5% în trimestrul IV din 2016 şi de 4,4% în al treilea trimestru al anului trecut.

Datele publicate marţi arată o valoare a PIB din trimestrul al doilea de 196,64 miliarde lei pe serie brută, şi de 207,63 miliarde lei pe seria ajustată.

Pe asamblul primului semestru, valoarea PIB a atins 360,85 miliarde lei pe serie brută şi 411,30 miliarde de lei pe seria ajustată.

Industria conduce

În privinţa evoluţiei sectoarelor economice, patru dintre acestea au avut cea mai mare contribuţie la creşterea PIB, cea mai mare fiind cea a industriei, de 1,7%. Totodată, industria a avut o pondere de 23,3% la formarea PIB, în timp ce volumul activităţilor s-a majorat cu 7,3%.

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transporturile şi depozitarea şi hotelurile şi restaurantele au contribuit cu 1,5% la creşterea economică, având o pondere de 19,5% la formarea PIB, în timp ce volumul de activitate s-a majorat cu 8,1%.

Pe locul al treilea s-a plasat domeniul Informaţiilor şi comunicaţiilor (+0,8%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,0%), dar  care a înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (12,7%).

Sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au contribuit cu 0,7% la creşterea PIB, cu o pondere de 6,7% la formarea PIB şi o majorare a volumului de activitate s-a majorat cu 10,6%.

Contrucţiile au avut în schimb un impact negativ de 0,3% în PIB în trimestrul al doilea, iar la nivelul primului semestru de -0,2%.

Consumul a susţinut economia

Pe partea de utilizare a PIB, economia a fost susţinută în trimestrul al doilea, ca şi în primul trimestru, în principal de consum.

Astfel, volumul cheltuielilor pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 7,7%, contribuind cu 5,0% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,7%), consecinţă a creşterii cu 8,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 10,0%.

Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a avut o contribuţie de 0,6% la formarea PIB în trimestrul al doilea, iar la nivelul primului semestru de doar 0,2%. În primul trimestru, formarea brută de capital fix a scăzut cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 5%. Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, în Parlament, că cifrele prezentate de organismele interne şi internaţionale arată realitatea economică din România, el reafirmând că cifra de 5,2% anunţată ca creştere economică va fi depăşită.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani.  Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro,  de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în prima jumătate a acestui an.