INS: Cheltuielile lunare cu strictul necesar nu mai presează la maximum bugetele românilor

Ponderea cheltuielilor de acoperire a costurilor vieţii a coborât, în 2015, la 86% din venituri, după ce în perioadele de criză şi postcriză trecuse de 91%. Principalii factori favorizanţi: creşterea salariilor şi ieftinirea alimentelor.

Presiunea cheltuielilor cu strictul necesar (alimente, întreţinere, transport) a scăzut semnificativ în trimestrul al treilea din 2015, pe fondul creşterii salariului minim pe economie şi al reducerii TVA la alimente.

Datele Anchetei Bugetelor de Familie, centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că în vara anului trecut cheltuielile de consum ale populaţiei au reprezentat 86,7% din venituri.

Asta după ce în anii 2009-2013, adică în anii de criză şi postcriză, cheltuielile de consum reprezentau mai mult de 91%, arătând de fapt cum costurile vieţii topeau aproape în totalitate bugetele românilor.

50 de lei în plus per familie

Concret, datele INS arată că în trimestrul III din 2015 venitul total al unei gospodării a fost echivalent cu suma de 2.713 lei lunar, după ce în trimestrul II fusese de 2.655 de lei. Au crescut, în aceeaşi perioadă, şi cheltuielile medii ale populaţiei, de la 2.314 la 2.351 de lei lunar.

Cât priveşte ponderile principalelor cheltuieli, sunt remarcabile scăderile înregistrate la alimente (de la 39,7% în trimestrul II la 37,6% în trimestrul III) şi transport (de la 6,8% la 5,9%), dar şi creşterile înregistrate la capitolul recreere şi cultură (de la 3,1% la 5,9%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (de la 5,6% la 6%).

Schimbări vizibile faţă de 2010

Comparaţia dintre cheltuielile făcute de o gospodărie medie în trimestrul al treilea din 2010 (adică imediat după ce fuseseră tăiate salariile bugetare cu 25%, iar restul erau şi ele reduse rapid) şi trimestrul al treilea din 2015, după reducerea TVA la alimente, arată tendinţe evidente ale obiceiurilor de consum.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării au rămas neschimbate pentru primele trei locuri: consumul de alimente, plata utilităţilor din locuinţă şi băuturi alcoolice şi tutun.

Acestea contează pentru mai mult de 60% din totalul cheltuielilor.

Ponderea produselor alimentare a scăzut în trimestrul III din 2015 la 37,6% din totalul cheltuielilor unei gospodării, faţă de 41% în aceeaşi perioadă din 2010. Este o tendinţă pozitivă, care ne apropie de media UE, cu toate că diferenţa rămâne uriaşă.

În Uniunea Europeană, media cu cheltuielile alimentare este de 28%.

În valoare nominală, raportat la bugetul unei gospodării, românii au cheltuit în trimestrul al III-lea din 2015 cu 6,6% mai mult decât în urmă cu cinci ani.

Deşi unul dintre motivele pentru care s-a scăzut TVA la 9% pentru alimente a fost faptul că deţinem cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru produse alimentare din Europa, reducerea procentuală nu este proporţională cu ieftinirea alimentelor.

Mai mulţi bani pe alcool şi tutun

Pentru băuturi alcoolice şi tutun, cheltuielile au crescut substanţial în ultimii cinci ani.

O gospodărie în care se consumă astfel de produse a plătit cu aproape 20% mai mult în 2015 decât în 2010.

Nominal, într-o lună, o gospodărie a cumpărat băutură şi ţigări de 190 de lei în 2015, faţă de 158 de lei în 2010.